Ce-au făcut ţeparii din Toflea, scăpaţi de primul conflict cu Garda Financiară şi ajunşi în Bucureşti? Au cumpărat un tren de vagoane cisternă, au început să semneze contracte umflate şi au început să transfere oameni de la CFR Marfă. Încet, încet, profesioniştii din conducerea companiei de stat au migrat la firma lui Gruia Stoica. Cum se poate produce un asemenea fenomen? Vrăji sau descântece, pesimism în legătură cu viitorul companiilor de stat în domeniul transporturilor sau corupţie?
Viziuni nocturne sau pur şi simplu şirul acela complicat de momeli, cedări, cumpărări şi împachetări de caractere slabe? Cert este că oamenii cei mai importanţi din CFR Marfă au ajuns cu vremea la firmele lui Gruia Stoica şi Vasile Didilă, chiar şi în subordinea cumătrului Călin Mitică, filiala clujană a ţiganilor din Toflea, judeţul Galaţi. Astfel, la GFR şi Granpet, adică în grupul de firme controlat de personajele amintite, au ajuns să lucreze Ion Garoseanu, fost director adjunct la CFR Marfă. Folosit la CFR, transferat la GFR şi apoi pus pe liber. Doina Crosman, director economic la CFR Marfă, acum director economic la firmele lui Gruia, Călin Graţian, director general adjunct la CFR Marfă, acum vicepreşedinte la Granpet, deşi la aceeaşi firmă nu există funcţia de preşedinte. Gruia Stoica este director general iar Călin Gratian vicepreşedinte. Sorin Chinde, la fel. A fost director comercial la CFR Marfă şi acum execută ordinele lui Stoica. Horia Dediu, director general la Regionala CFR Galaţi, a ajuns director general la GFR, jucând acum rolul de consilier al descurcăreţului Gruia.
Tehnică la vedere. Gruia, aşa lipsit de experienţă, de pregătire profesională în domeniu şi aşa nepăsător faţă de legile României, a ajuns să căpuşeze cea mai importantă firmă de transport feroviar a ţării. A luat întâi capetele importante ale societăţii, apoi mijloacele de transport. Se spune că pe directori i-ar fi cointeresat. Direct şi indirect. Le-ar fi promis că, în situaţia în care vor avea de suferit pentru contractele semnate cu firmele lui Gruia şi Didilă, îi angajează la firmele lor. Aşa s-a şi întâmplat. Au semnat, i-a angajat, i-a folosit, unii zic că ar fi şters cu ei pe jos şi i-ar fi silit să plece, uitând de promisiunile iniţiale. Tehnica aceasta a folosirii personalului de la firmele de stat pentru preluarea acestora şi apoi refugierea la beneficiar în calitate de angajaţi ai firmelor profitoare a fost utilizată în mai toate marile devalizări ale economiei naţionale. Şi la gaze, şi la minerit, şi la petrol, şi în sistemul bancar.
Operaţiunea s-a produs întotdeauna cu o pălărie politică sau fiscală. Gruia a făcut nenumărate vacanţe cu Sorin Blejnar. Şi el a ajuns pe Coasta de Azur, ca şi fraţii Creştin, ca şi Elan (Emilică) Schwartzenberg, ca şi Cristian Burci sau Costel Bobic (revenit în ţară cu coada agitată pe lângă alte mari afaceri ale actualei guvernări!?). Ba Gruia Stoica s-a lipit şi pe lângă oameni pe care nimeni nu-i avea în vizor. De exemplu, Alexandru Farcaş, fost subprefect de Cluj, ajuns şi secretar de stat la Ministerul de Interne. Omul legii şi reprezentant al statului a trecut cu discreţie prin conducerea firmelor lui Gruia Stoica. Peste tot pe unde avea treabă, ţiganul din Toflea, mic, agresiv, obraznic, prăvălit ca un bulgăre mare peste toţi cei care ajungeau în faţa unui interes al său, apărea însoţit de Alexandru Farcaş. Circula zvonul că Farcaş avea nu doar rolul de a impresiona, ci şi pe acela de a-l ajuta pe colectorul de fier vechi din Galaţi să intre în Parlamentul României.
Pe atunci, viaţa de parlamentar era trai, nineacă. Influenţă şi imunitate, plus bătut pe burtă cu membrii guvernului. Între timp, boieria a devenit o îndeletnicire mai leşinată şi gustul lui Gruia Stoica pentru un scaun în Legislativul României s-a mai estompat. Nu de tot. A încercat să îşi trimită amanta, pe Valeria Diana Schelean, o avocată din Timişoara, pe listele ARD, în Caraş Severin pentru Senatul României. A ratat. De ce pe listele ARD? Pentru că acolo a izbutit Gruia Stoica să o lipească. Până şi aventura amoroasă a micuţului frânar din Toflea a devenit subiect de telenovelă publică. Spre mândria celor doi amorezi năbădăioşi, iubirea frânarului şi certurile pentru paternitate s-au desfăşurat într-un proces întins pe 8 ani. Disputele şi giugiulelile celor doi au devenit subiect de presă şi au fost descrise pe larg până şi în „Cancan”:
”Povestea de dragoste dintre milionarul Gruia Stoica (43 de ani), detinatorul societatii Grup Feroviar Roman, si avocata Diana Valeria Schelean (30 de ani), originara din Timisoara, e demna de scenariul unei telenovele. Cei doi s-au iubit, au facut impreuna o fetita, pe care au botezat-o Timeea, apoi relatia lor a inceput sa scartaie. Discutiile dintre cei doi au dus, in final, la o ruptura, iar milionarul a refuzat sa-si recunoasca fetita, asa ca tanara avocata a trecut-o pe numele ei. De atunci, procesele s-au tinut lant, avocata Diana Schelean tarandu-l pe milionar prin mai multe tribunale, atat la Timisoara, cat si la Bucuresti. In plin scandal, Gruia Stoica a avut o revelatie: a ajuns la concluzia ca femeia care l-a chemat de zeci de ori in fata judecatorilor chiar il iubeste! Astfel, de cateva luni, cei doi, care s-au judecat ani la rand, au ajuns sa imparta aceeasi casa si sa petreaca vacante de vis, precum o adevarata familie, incerand parca sa recupereze timpul in care au stat departe unul de celalalt. De cand s-au impacat, milionarul si tanara avocata sunt de nedespartit, afisandu-se la petrecerile cu staif si mergand in intreaga lume pentru a vizita locuri la care muritorii de rand nici nu viseaza. Acum, dupa procese indelungi si certuri care pareau ca nu se mai termina, cei doi au petrecut primul Craciun in trei, alaturi de fiica lor, ca o adevarata familie. Reporterii CANCAN au incercat sa afle ce l-a determinat pe “Regele vagoanelor” sa-si schimbe radical pozitia chiar de la acesta, insa, zile la rand, milionarul n-a fost de gasit. Jurnalistii nostri au discutat in schimb cu aleasa inimii sale, Diana Schelean, care a marturisit: “Nu mai conteaza ce a fost, acele procese pe care le-am avut cu domnul Gruia Stoica nu mai sunt de actualitate. Dumnealui calatoreste foarte mult, de aceea nu poate fi gasit. Tot ce conteaza acum este ca suntem impreuna”. Fierarul devenit multimilionar Gruia Stoica provine dintr-o familie de mestesugari fierari, dintr-un sat mic din judetul Galati”.
Se spune că acasă la Gruia Stoica nu venea deoar amanta. Uneori poposeau pe acolo personaje de vârf din PDL, de la Elena Udrea la Sorin Blejnar. Ba o dată, de ziua de naştere a micuţului frânar, devenit transporator de Toflea, s-ar fi ajuns la dublarea evenimentului. Într-o zi să vină oamenii PDL-ului, în cealaltă, Victor Ponta şi oamenii din USL. Singura problemă era ca politicienii din cele două tabere inamice să nu se întâlnească la masa şi aniversarea aceluiaşi client politic. De altfel, iată ce scrie Radu Cosma în februartie 2008:
”GFR a executat si executa servicii de transport pentru SNP Petrom – Sucursala Petrobrazi si Sucursala Arpechim – (legatura Stoica – Luca), SC Rafo Onesti SA (legatura Iancu – Tender), SC Air BP Sales Romania SA, SC Petrom Aviation SA (legatura Nastase, via lacubov). Deloc intamplator, directorul general adjunct al societatii, Adrian Tacea, era fostul director al SC CFR Marfa Iasi si apropiat al fostului director general al SNCFR, celebrul Nicolaiciuc, urmarit general astazi”.
Am comite o impardonabilă eroare dacă i-am lăsa pe Gruia Stoica şi pe Vasile Didilă doar în seama Guvernului Năstase şi a lui Miron Mitrea. Iată ce scrie Dorian Cobuz în „Jurnalul Naţional”:
”Ministrul Orban şi-a declinat implicarea în procesul de asociere al CFR Marfă cu GFR, dînd vina pe predecesorul său, Radu Berceanu. Ludovic Orban spune că atunci cînd a preluat postul asocierea ar fi fost deja realizată. Minciună! Ludovic Orban şi-a preluat postul la începutul lui aprilie anul trecut, iar după cum a răspuns în scris directorul CFR Mărfă Liviu Bobar, procedura de asociere a demarat în urma unei scrisori de intenţie transmisă de GFR în luna iunie. Deci, Orban era ministru, şi nici evaluarea ciudată a aportului CFR Marfă la asociere şi nici alte detalii nu îi sînt străine. Mai ales că în Consiliul de Administraţie al CFR Marfă se află subordonaţi ai ministrului şi chiar consilieri personali. Astfel, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Adrian Tacea este “reprezentant filială” al CFR Marfă numit încă din 2006”. (21 mai, 2008)
Ce s-a întâmplat? După ce a transferat oamenii de bază ai CFR-ului la bidonul său de Toflea, după ce a semnat contracte din care a făcut profit, grupul lui Gruia a pus la cale şi preluarea unui număr important de vagoane de la CFR Marfă. În ciuda faptului că, în momentul respectiv, legea interzicea asemenea asocieri pentru CFR Marfă, un proiect nebun de valorificare a parcului de vagoane a fost pus la cale de acelaşi descurcăreţ Gruia Stoica. Iată cum arată operaţiunea descrisă de acelaşi „Jurnalul Naţional”:
„CFR Marfă a intrat în parteneriat cu Grup Feroviar Român, asocierea ducînd la apariţia Rolling Stock Company SA. Nou-înfiinţata firmă este deţinută de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, Grup Feroviar Român SA, Raiffeisen Bank SA şi două persoane fizice – Vasile Didilă şi Viorel Negruţ. Cooptarea băncii în această afacere nu este întîmplătoare, despre Raiffeisen s-a spus că apare în afacerile PSD pe filiera directorului băncii Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. CFR Marfă a contribuit la asocierea cu GFR cu 6.400 de vagoane şi cu 100 de locomotive, ceilalţi doi parteneri trebuind să asigure banii necesari pentru repararea acestora. Capitalul social declarat la Oficiul Naţional la Registrul Comerţului al Rolling Stock Company SA este de 100 de milioane de euro, aportul societăţii publice fiind de 45 de milioane de euro. Această evaluare a celor 6.400 de vagoane şi 100 de locomotive dovedeşte că ele au fost înscrise în capitalul societăţii născute din această asociere la preţ de fier vechi. Şi aceasta este numai una dintre nereguli”.
Afacerea cu vagoanele nu a stârnit nici interesul DNA, nici al poliţiei, nici al politicienilor. Despre căpuşările produse de Gruia Stoica n-a vorbit în Parlamentul României nici un politician. Doar ziarele ce au mai scris câte ceva. Iată ce scrie „Adevărul” despre o altă afacere a aceloraşi indivizi: „CFR Marfă a intrat în parteneriat cu Grup Feroviar Român, asocierea ducînd la apariţia Rolling Stock Company SA. Nou-înfiinţata firmă este deţinută de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, Grup Feroviar Român SA, Raiffeisen Bank SA şi două persoane fizice – Vasile Didilă şi Viorel Negruţ. Cooptarea băncii în această afacere nu este întîmplătoare, despre Raiffeisen s-a spus că apare în afacerile PSD pe filiera directorului băncii Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. CFR Marfă a contribuit la asocierea cu GFR cu 6.400 de vagoane şi cu 100 de locomotive, ceilalţi doi parteneri trebuind să asigure banii necesari pentru repararea acestora. Capitalul social declarat la Oficiul Naţional la Registrul Comerţului al Rolling Stock Company SA este de 100 de milioane de euro, aportul societăţii publice fiind de 45 de milioane de euro. Această evaluare a celor 6.400 de vagoane şi 100 de locomotive dovedeşte că ele au fost înscrise în capitalul societăţii născute din această asociere la preţ de fier vechi. Şi aceasta este numai una dintre nereguli”.
Abia de aici începe marea nebunie. Dispariţia a sute de vagoane şi locomotive, plus contractele uriaşe cu CFR Marfă, CFR Călători şi cu alte fime cu capital majoritar de stat, toate au creat premise pentru o încercare de preluare a CFR Marfă. Mai ales că această mare companie naţională de transport feroviar, anunţată cândva la valoare de peste un miliard de euro, a fost adusă în situaţia de a fi scoasă la vânzare pentru o sumă ridicolă.
(Va urma)
autor: Victor D. Popescu
sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu