Dupa ce Argentina a nationalizat YPF Repsol, presedintele bolivian Evo Morales a expropriat compania spaniola de electricitate Red Electrica si a ordonat fortelor armate sa ocupe facilitatile companiei. Morales este initiatorul unei uniuni monetare similare celei propusa de Gaddafi pentru Africa. Presedintele bolivian Evo Morales a expropriat compania spaniola de electricitate Red Electrica si a ordonat fortelor armate sa ocupe facilitatile companiei, relateaza agentia spaniola de stiri EFE preluata de The Wall Street Journal. Guvernul bolivian a preluat 74% din TDE (Transportadora de Electricidad SA), devenind astfel proprietarul a 80% din actiunile companiei. “Astazi, cand aducem un omagiu muncitorilor si cetatenilor bolivieni care au luptat pentru recuperarea resurselor naturale si a serviciilor de baza, nationalizam distribuitorul de energie electrica”, a spus Morales. Presedintele a declarat ca a luat decizia ca urmare a refuzului Red Electrica de a mari salariile angajatilor si ca urmare a grevelor frecvente ale acestora. Morales a reprosat spaniolilor de la Red Electrica ca au investit foarte putin in Bolivia.
Red Electrica a achizitionat compania boliviana de distributie a energiei in 2002. Acum, compania deserveste 85% din consumatorii casnici si opereaza 1.250 de kilometri de retea electrica (73% din total). Red Electrica opereaza si in Peru, insa ocuparea pietei boliviene a reprezentat principala lovitura in America de Sud.
TDE a fost creata in 1997, in timpul unei perioade de privatizari in America Latina, in timpul unor regimuri liberale. TDE este detinuta in proportie de 99,94% de Red Electrica International, o subsidiara a Red Electrica de Espana. Restul procentelor sunt detinute de angajatii companiei.
De cand a preluat puterea, in 2006, presedintele de stanga Evo Morales, primul presedinte indigen al Boliviei, a folosit ziua de 1 mai pentru a anunta nationalizari in industria gazelor, petrolului, siderurgica si energetica.
Spania detine 20% din Red Electrica, care are o valoare de piata de 4,45 de miliarde de dolari. Actiunile Red Electrica nu au fost tranzactionate marti din cauza sarbatorii de 1 Mai. Ele au scazut insa cu 24% de la inceputul anului.
Pe 1 mai 2006, la scurt timp dupa ce a preluat puterea, presedintele bolivian Evo Morales a anuntat nationalizarea industrei gazelor naturale si a petrolului. Bolivia este cel mai mare producator de gaze naturale din America de Sud. Morales le-a transmis atunci britanicilor de la British Petroleum, spaniolilor de la Repsol, francezilor de la Total si texanilor de la Exxon ca trebuie sa accepte noi contracte stabilite de guvernul de la La Paz sau sa plece din Bolivia.
Pe 1 mai 2010, Morales a anuntat nationalizarea unei companii siderurgice detinuta de elvetienii de la Glencore, sub pretextul ca acestia nu au investit suficient, precum si trei companii energetice detinute de investitori din Franta (GDF Suez) si Marea Britanie (Rurelec PLC). Guvernul bolivian detinea 50% din actiunile celor trei companii.
Venezuela, Cuba, Bolivia, Ecuador, Nicaragua sunt membre ale Aliantei bolivariene pentru Americi, ALBA. ALBA a acuzat SUA ca au sustinut lovitura de stat din iunie impotriva presedintelui Manuel Zelaya din Honduras, in 2010. Organizatia a decis, in 2009, sa creeze o uniune monetara regionala. Interesant este ca fostul regim libian al colonelului Gaddafi, profitand de rezervele uriase in valutra, urma sa garanteze un Fond Monetar African, care ar fi trebuit inlocuit de o Banca Centrala Africana, pana in 2028.
BCA ar fi avut autoritatea de a emite o moneda unica africana. Acum, Franta controleaza moneda a nu mai putin de 14 state africane, foste colonii. Banca Centrala a statelor Africii de Vest si Banca Centrala a statelor Africii Centrale emit francul, o moneda a carei valoare poate varia oricand, daca Parisul decide astfel. Gaddafi a fost ucis de “revolutionarii” libieni, pe 20 octombrie 2011, ajutati de o lovitura a aviatiei franceze, in cadrul operatiunii umanitare a NATO in Libia.
Decizia guvernului bolivian vine dupa ce presedinta Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a anuntat nationalizarea YPF, compaia petroliera argentiniana detinuta pana acum de spaniolii de la Repsol. Si in Argentina, trupele guvernamentale au intrat in sediile YPF Repsol, dupa anuntarea decretului prezidential. in urma cu o saptamana, Senatul argentinian a votat pentru aceasta nationalizare. Doar trei 3 dintre cei 72 de senatori au respins nationalizarea. Se asteapta ca deputatii sa ia o decizie similara.
Presedinta a mai declarat ca apara ”suveranitatea energetica” a tarii sale si a proclamat ca ”noi, argentinienii, trebuie sa gestionam resursele noastre naturale si sa aparam ceea ce este in apa, in pamant sau sub pamantul nostru”.
Repsol a cerut despagubiri in valoare de 8 miliarde de euro pentru pachetul de 51% din actiuni pierdut prin legea de nationalizare.
Repsol detinea in total 57,4% din actiunile YPF si a fost singura expropriata.
Guvernul spaniol a cerut despagubiri pentru nationalizare si a a facut apel la UE pentru a riposta, cu forta oferita de cele 27 de state membre (cea mai puternica economie mondiala) fata de acest act. Guvernul de la Buenos Aires, prin vocea ministrului Economiei, Axel Kicillof, a sugerat ca Repsol nu va primi despagubiri, intrucat are datorii de circa 7 miliarde de dolari fata de statul argentinian.
Sursa: Cotidianul
Foarte bine procedeaza aceste state! Bogatiile solului si ale subsolului tin de siguranta nationala si nu ar trebui concesionate niciodata…