Ineficienţa numeroaselor reuniuni europene de până acum, consacrate adoptării a tot felul de planuri de austeritate – neînsoţite de măsuri vizând ieşirea din criza datoriilor şi relansarea economică – i-a scos în stradă pe membrii marilor centrale sindicale europene chiar în ajunul reuniunii de primăvară a Consiliului Europei, pentru a avertiza că au ajuns la limita suportabilităţii austerităţii.
Aşa cum s-a anunţat, începând de ieri seara, la Bruxelles are loc reuniunea de primăvară a Consiliului European. Este ea una de importanţă crucială pentru ieşirea din grava criză a datoriilor, aşa cum pretind liderii europeni? Aproape că nu se mai ştie numărul reuniunilor europene organizate în ultimii doi ani, consacrate găsirii de soluţii pentru ieşirea din criza economică şi financiară a zonei euro şi, în general, a ţărilor Uniunii Europene, remarcă în comentariile lor corespondenţii de presă acreditaţi la Bruxelles. Iar rezultatul este cel pe care-l simt pe propria lor piele cetăţenii continentului nostru, în primul rând cei din Grecia, Spania, Portugalia sau Irlanda, ţări aflate, practic, în pragul falimentului.
Azi, la prima oră, va avea loc momentul cel mai important al acestui summit – semnarea oficială a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană, faimosul “Pact bugetar” european, al cărui scop este instituirea unei severe discipline bugetare, însoţită de sancţiuni, la fel de severe, pentru membrii Uniunii care nu respectă regulile la care se angajează astăzi, prin semnarea documentului amintit. Sunt deja binecunoscute implicaţiile la nivel naţional ale aplicării prevederilor tratatului – măsuri de o austeritate fără precedent care, aşa cum s-a văzut din experienţa recentă a statelor UE, au un efect dezastruos asupra calităţii vieţii populaţiei: diminuarea salariilor, a pensiilor, majorarea TVA, a unor taxe şi impozite, reducerea învestiţiilor, o încetinire considerabilă a creşterii economice însoţită de creşterea şomajului. Ca să nu mai vorbim de reduceri ale cheltuielilor pentru învăţământ, cercetare, sănătatea publică. Apar tot mai des în analizele economice ale experţilor – nu numai din capitalele europene – dubii serioase asupra modelului economic ales pentru ieşirea din actuala criză economică şi financiară. Au devenit aproape permanente în ţările UE acţiunile de protest, mergând până la violenţe, împotriva măsurilor de austeritate devenite în unele state de-a dreptul insuportabile. Dacă avem în vedere agenda reuniunii, precum şi concluziile ei – cuprinse într-un text provizoriu la care a avut acces EurActiv – acest summit ce s-a dorit a fi “summitul creşterii economice” nu vine cu nimic nou, cu nicio decizie în plus faţă de dezbaterile anterioare: rămâne la varianta austerităţii şi a sancţiunilor, iar soluţiile de salvare prin acordarea de noi împrumuturi nu vor contribui, în opinia analiştilor economici, la o redresare rapidă, la o relansare economică a ţărilor aflate deja în dezastru. Dosare “în suferinţă” de câţiva ani, cum ar fi competitivitatea, inovaţia, mobilitatea profesională sunt reluate (pentru a câtă oară?) în discuţie fără un final concret şi un calendar precis de punere în aplicare. Se subliniază (pentru a câta oară?) necesitatea reducerii costului muncii şi a luptei împotriva creşterii şomajului ce loveşte îndeosebi tinerii. Niciuna din aceste teme reluate şi răsreluate în discuţie nu este finalizată cu măsuri şi termene de realizare. În lipsa unor perspective cât de cât încurajatoare, centralele sindicale europene au decis organizarea – chiar în ajunul summitului european de la Bruxelles – a unei “Zile de acţiuni europene împotriva austerităţii, pentru locuri de munc[ şi Justiţie socială”.
“Prea mult! E prea mult!”
Aceasta a fost lozinca cel mai des arborată de coloanele de sindicalişti ce au demonstrat la Bruxelles, în faţa sediului instituţiilor europene, precum şi pe străzile capitalelor europene, împotriva lansării a tot mai multe planuri de austeritate, în special în Grecia, a căror eficienţă s-a dovedit până în prezent nulă. “Cerem liderilor europeni să găsească o nouă cale, întrucât austeritatea nu dă rezultate”, a declarat miercuri seara, în faţa sediului Băncii Naţionale a Belgiei, Bernadette Ségol, secretara generală a Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES), alături de care s-au aflat mai multe sute de militanţi sindicali belgieni. Ea l-a criticat dur pe Mario Draghi, preşedintele BCE, care într-un interviu acordat ziarului “The Wall Street Journal” anunţa sfârşitul modelului social european, excluzând orice altă opţiune în afara politicilor de austeritate. O amplă demonstraţie de protest, cu participarea unor militanţi de sindicat din Belgia, Franţa, Germania, Austria, Grecia a avut loc în faţa sediului Consiliului European din capitala belgiană. “Trebuie ţinute sub control cheltuielile publice pentru a nu angaja generaţiile viitoare; trebuie făcute învestiţii în economia de mâine; trebuie instituite euro-obligaţiuni pentru a mutualiza o parte din datorii şi pentru a investi în special în industrie şi pentru dezvoltarea durabilă” – a declarat la mitingul respectiv François Chéreque, liderul centralei sindicale franceze CFDT. Proteste de anvergură au avut loc în numeroase oraşe ale Belgiei. La Atena, mitinguri de protest au fost organizate în faţa biroului local al Comisiei Europene, în piaţa centrală Syntagma şi lângă Acropole. Participanţii, prioritar tineri, şi-au exprimat revolta faţă de măsurile draconice de austeritate la care este supusă ţara lor de aproape doi ani. În Franţa, câteva mii de salariaţi au participat la proteste similare organizate de centralele sindicale la Paris, Strasbourg şi Marsilia. Informaţii similare au fost transmise de corespondenţii de presă la Madrid şi Lisabona.
Van Rompuy a primit o delegaţie a liderilor sindicali europeni
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a primit miercuri, la Bruxelles, o delegaţie de lideri sindicali.
“Ne-am reafirmat opoziţia faţă de ceea ce se întreprinde la nivel european în direcţia unei rigori bugetare, în detrimentul alocaţiilor sociale ale muncitorilor”, a declarat după întrevedere Anne Demelenne, secretar general al centralei sindicale belgiene FGTB. “Am subliniat că există alternative şi am cerut o relansare economică durabilă, pentru care trebuie alocate mijloacele necesare”, a mai spus lidera de sindicat amintită. În cadrul întâlnirii cu Van Rompuy, liderii centralelor sindicale au cerut instituirea de euroobligaţiuni, a taxei asupra tranzacţiilor financiare şi o altă politică monetară a BCE.
Grecia, o problemă delicată pe agenda summit-ului UE
De asemenea, pe agenda summit-ului UE se află şi finalizarea ultimelor detalii ale celui de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei.
Miniştrii Finanţelor din zona euro s-au reunit ieri într-o şedinţă pregătitoare înaintea summit-ului pentru a finaliza pachetul de sprijin pentru Grecia, au declarat miercuri surse oficiale europene.
Grecia a acceptat măsuri suplimentare de austeritate de 3,2 miliarde euro în schimbul acordului şi a negociat cea mai mare restructurare a unei datorii de stat din istorie pentru a obţine finanţarea externă.
Premierul elen Lucas Papademos a respins apelurile privind desemnarea unui comisar european care să supravegheze implementarea măsurilor din acord.
Semnarea acordului cu Grecia ar putea fi amânată din nou
Miniştrii Finanţelor din zona euro vor amâna din nou semnarea celui de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, până la finalizarea schemei de conversie a obligaţiunilor pentru reducerea datoriei statului elen, scrie Reuters, potrivit surselor oficiale europene.
Miniştrii Finanţelor din zona euro analizează din nou situaţia bugetară a Greciei, după ce Guvernul elen a implementat toate măsurile semnificative de austeritate stabilite ca precondiţii pentru obţinerea noului acord de “bailout”.
Parlamentul elen a aprobat miercuri seara reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar, ultima dintre cele peste 30 de precondiţii impuse de Guvernele zonei euro înainte de aprobarea unui nou pachet de împrumuturi.
Miniştrii reuniţi la Bruxelles pentru evaluarea măsurilor implementate de Grecia nu sunt însă pregătiţi să semneze acordul şi vor amâna decizia până la finalizarea schemei de restructurare a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, afirmă sursele citate.
“Vom face doar un exerciţiu de inventar, se va verifica dacă Grecia a făcut tot ce trebuie şi se vor asigura că toate elementele sunt la locul lor. Semnalele de până acum arată că Grecia a făcut destul. Însă va mai dura ceva timp până când miniştrii vor semna sau până când vor fi distribuite noi fonduri”, a afirmat un oficial european care participă la pregătirea documentelor pentru şedinţa miniştrilor de Finanţe.
Miniştrii Finanţelor din zona euro au programat o nouă întâlnire pentru 12 martie, după ce se va încheia conversia de obligaţiuni menită să reducă datoria Greciei spre nivelul de 120% din PIB până în anul 2020, de la 160% din PIB în prezent.
Preşedintele grupului de lucru al miniştrilor Finanţelor din zona euro, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri că Grecia va încasa probabil prima tranşă din cel de-al doilea pachet de finanţare externă cel târziu la 20 martie, dacă Atena respectă toate precondiţiile.
Grecia a deschis oficial conversia de obligaţiuni vineri, 24 februarie, şi vrea să o finalizeze până la 8 martie.
Statul elen a anunţat că nu se va simţi obligat să finalizeze schema dacă participarea creditorilor privaţi nu va acoperi cel puţin 90% din datoriile vizate pentru restructurare. Dacă participarea va fi de sub 90%, dar peste 75%, Guvernul elen a arătat că se va consulta cu creditorii din sectorul public, precum Guvernele zonei euro şi FMI.
Dacă rata de participare va fi de sub 75%, Atena a avertizat că nu va mai efectua operaţiunea.
Maria Capitaine
sursa: curierulnational.ro
Adauga comentariu