În raportul Global Cybersecurity Outlook 2023, publicat recent, WEF a subliniat că 86% dintre liderii de afaceri și 93% dintre liderii cibernetici consideră că un atac cibernetic global este iminent.
Adică, e posibil să pice net-ul, să se piardă cloud-ul în nori, să se blocheze rețelele digitale de socializare (adică, să se dărâme zidurile informatice ale Babilonului și să dispară gratiile închisorii digitale)? Este posibil să nu mai funcționeze plățile on line și să nu mai fie fezabilă moneda digitală a băncii centrale, astfel încât nici apartheidul digital să nu-l mai tenteze pe niciun fan al sistemului chinezesc de credit social/rating de cetățean? Este posibil ca “libera circulație” pe bază de nazipass sanitar sau de portofel de identitate digitală să devină imposibilă/improbabilă? Este posibil ca (aproape) inevitabilul credit social bazat pe amprenta de carbon permisă lunar oricărui om lăsat de la Dumnezeu să devină un abandonat proiect nebunesc al celor care se cred salvatorii planetei, dar care, în fapt, o ucid prin capitalismul lor de grotă, nociv și cinic?
Ne întoarcem în biblioteci, săli de clasă și amfiteatre, la cărțile adevărate? În muzee, cinematografe, teatre? La vizitele reale la medic, avocat, popă, psiholog?
I just love this.
Pe bune, realist vorbind: dacă riscul de atac cibernetic global este pentru marea majoritate a liderilor de afaceri atât de real, care ar mai putea fi motivul nebunesc, auto-distructiv, pentru care atât amar de lume depune atât amar de efort în vederea trecerii la digitalizarea totală? Nu de alta, dar atacul cibernetic nu e doar o simplă joacă de adolescenți hackeri sau simple furturi de identitate, ci o formă de control și de lipsire de libertate, “perfectată” de teroriști sau dictatori printr-un simplu click…
Autor: Gheorghe Piperea
Adauga comentariu