Iar trebuie să explic, și nu-mi place să repet. Dar lui Puiu Pașcu și generalilor ăstora de o crasă incultură trebuie să le spui de la obraz să pună mâna pe carte. Și încep cu un enunț pe care trebuie să ni-l facem motto: ”România NU are cum trăi liniștită între imperii!” Așa a fost în toată istoria noastră, indiferent de imperiile care s-au ”trosnit” pe aici, sau ne-au ocupat, jefuit, călcat în picioare demnitatea ca oameni, și ca națiune. Nu este America mai bună ca Rusia, sau ca ”imperiul liberal” în care visează Ucraina să se integreze, ăla european, care, de fapt, e doar o impresie de imperiu, o caricatură. Deci nu! Nu ne este și nu ne va fi mai bine cu două imperii care ne ocupă acum, și ne-au anulat, cu sau fără voia noastră, suveranitatea, precum au făcut-o și turcii, și rușii, și sovieticii(ăștia și-au luat repede tălpășița), și austriecii și austro-ungarii.
Acum, că sunt probleme cu Rusia și conflictele mai mult sau mai puțin înghețate de prin Transnistria și Georgia, dacă cele entități înzestrate cu prea puțină rațiune n-au aflat, cam toate ”conflictele” în care sunt arătați cu degetul rușii sunt o moștenire istorică, în formarea căreia nu sunt singurii implicați. Și, iar repet, dezmembrarea URSS abia acum începe. Iar granițele care acum sunt puse în discuție, granițe INTERNE în Uniunea Sovietică, pe care NICIO instituție internațională nu le-a recunoscut la momentul trasării lor, au fost trasate arbitrar, și nu după criterii etnice. Or, acum avem parte de conflicte preponderent etnice în țările foste membre ale URSS, în care rușii au devenit brusc dușmanii, într-un elan ”eliberator” care poate să lipsească.
Vi se pare că, acum, există vreo țară care să nu aibă probleme cu diversitatea etnică? SUA? Țările UE? Țările din Orientul Mijlociu? China? India? Și atunci, cum facem? Că în tolerarea diversității stă rezolvarea conflictelor, începând cu acela din Ucraina. Bun, toți plâng pe umărul bieților ucraineni, deși unul n-ar putea spune de ce sunt ăia ucraineni, câtă vreme Ucraina este un stat arbitrar definit de istorie, până la urmă? Toți vorbesc despre necesitatea victoriei ucrainenilor împotriva rușilor, dar nimeni nu pomenește un cuvânt despre statutul a 30% din populația actuală a Ucrainei, ruși, rusofoni, alte minorități. Ca să fie pace durabilă, ce se va întâmpla cu ei? Ce drepturi vor avea? Va urma un proces de ucrainizare forțată? Anularea culturii și moștenirii culturale a minorităților? Asta e ceea ce propune, în materie de valori, Occidentul?
Nu pot spune care va fi un termen realist la care se va termina destrămarea URSS. Decenii? un secol? Uitați-vă la spațiul Imperiului Otoman, și veți înțelege! Deci, ce facem? Că pacea trece prin retrasarea granițelor fostelor republici unionale ale URSS. abia după acest proces lung și dureros, putem vorbi despre convorbiri de pace . Dar vrea cineva asta?
Autor: Constantin Gheorghe
Adauga comentariu