Multi economisti cred ca perioada de cheltuieli masive a Guvernului american se va termina extrem de prost, asa cum s-a intamplat si in Grecia.
Totusi, este posibila o astfel de criza fiscala in cea mai mare economie din lume?
In mod traditional, principala cauza a crizelor datoriilor apar in tarile care sunt nevoite sa se imprumute in alte monede decat in cea pe care o folosesc. Problemele au mai putin de-a face cu datoriile in sine, cat cu faptul ca moneda nationala se depreciaza, ceea ce face aproape imposibil sa obtina schimburile valutare necesare pentru a-si plati datoriile.
Insa, in Statele Unite, toate datoriile, inclusiv cele cele catre straini, sunt in dolari, moneda sa nationala.
Cu toate acestea, multi se tem ca Trezoreria ar putea intra in incapacitate de plata, desi acest lucru nu se poate intampla decat daca Congresul nu ridica limita de datorii, ceea ce ar reprezenta o constrangere legala in privinta abilitatii de a imprumuta, nu un lucru impus de pietele financiare, asa cum s-a intamplat in Grecia.
Exista mai multe motive pentru care SUA nu poate intra in incapacitate de plata, asa cum o fac firmele sau alte tari, spune Bruce Bartlett, fost economist in cadrul Trezoreriei americane, intr-un comentariu pentru Forbes.
In primul rand, Trezoreria nu are limitari in privinta nivelului de dobanda pe care il poate plati. Va plati oricat cere piata.
In al doilea rand, Federeal Reserve, banca centrala americana, va interveni intotdeauna pentru a se asigura ca vanzarea de obligatiuni a Trezoreriei are succes. Desi, prin lege, Fed nu poate cumpara aceste obligatiuni in mod direct, poate asigura dealerii ca va absorbi surplusul din piata.
In al treilea rand, Trezoreria va avea intotdeauna un flux de bani cu ajutorul carora sa-si poata plati ratele, atata timp cat nimeni nu impune o lege ca toate taxele sa nu mai fie platite, adica un lucru imposibil.
Ce ar putea declansa criza fiscala?
Avand in vedere ca intrarea in incapacitate de plata nu este o optiune, ce ar putea duce, totusi, la o criza a la Grecia in SUA? Potrivit lui Bartlett, agentiile de rating, precum Moody’s si Standard & Poor’s ar putea influenta definitiv acest lucru.
De cel putin cinci ani, aceste agentii ameninta SUA ca ar putea reduce ratingul AAA (cel mai mare posibil). O depreciere a ratingului ar soca intreg sistemul financiar, deoarece multe actiuni sunt echivalentul obligatiunilor Trezoreriei, care au un risc zero, cel putin teoretic.
Mai mult, o depreciere a ratingului ar afecta negativ bancile, carora le este permis sa aiba un capital mai scazut. Un nivel de capital mai ridicat este asociat cu un risc mai mare.
O posibila retrogradare a ratingului ar putea surveni daca Guvernul federal va avea de platit rate de 20 la suta din veniturile pe care le incaseaza, limita acceptata de agentiile de profil.
Potrivit estimarilor Comisiei de Buget din Congres, aceasta limita va fi atinsa in aproximativ zece ani, urcand la 9,9 la suta in acest an, la 14,8 la suta pana in 2015, la 19,8 la suta pana in 2019 si 20,8 la suta in 2020.
Insa, potrivit lui Bartlett, acest lucru s-ar putea intampla chiar mai devreme, avand in vedere ca 37% din datorii au termen de maturitate in mai putin de un an, iar alte 36% in cinci ani, iar o crestere a ratei de dobanda cu 1% ar majora cheltuielile guvernamentale cu 1,2 trilioane de dolari, in zece ani.
Pentru a evita acest lucru, autoritatile trebuie sa inceapa reducerea cheltuielilor cat mai repede posibil.
Teodora Bodeanu
sursa: ziare.com
Adauga comentariu