În ultimele săptămâni ne este dat să auzim numai despre corupţie, anchete penale, prădarea pădurilor şi în general despre bucătăria ordinară a politicii autohtone. Toate afaceri meschine sau prodund mercantile, ce abat atenţia publicului de la valorile înalte şi de largă respiraţie spiritual-morală ale capitalismului financiar, în care se cuprind, nu-i aşa, sensul şi vocaţia mântuirii întru consumerism a omului contemporan. Natura prozaică a practicilor cotidiene, incluzând aici spolierea bancară prin intermediul dobânzilor fluctuante, riscă să le bage în cap oamenilor idei greşite, cum că totuşi parcă n-ar fi în regulă cu genul acesta de exploatare, a cărei raţiune principală pare să fie, cum spunea altădată Paul Lafargue, aceea ca săracii să moară de foame pentru ca bogaţii să o poată face de indigestie.
Dar iată că a răsărit din nou lumina adevărului de la Grupul Bilderberg citire! Ni s-a adresat tocmai el, părintele contabil al naţiunii, spiritus rector al disciplinei financiare spre uzul creditorilor, veghetorul „regulii de aur” a deficitului bugetar şi prinţul gândirii fine a subtilităţilor pieţei, care transformă rapacitatea în condiţie socială şi condiţia socială în principiu. Ne referim, desigur, la unicul Mugur Isărescu. Dacă astăzi capitalismul financiar se prezintă ca noua soteriologie, în incinta României Banca Naţională devine Sfânta Sfintelor, iar guvernatorul său face figură de mare preot, risipind minciunile ereziarhilor şi adresând cuvinte de învăţătură fidelilor.
La 22 mai a.c. l-am văzut cum se adresa reprezentanţilor băncilor comerciale, pe care îi sfătuia de fapt să nu mai scandalizeze lumea, astfel ca Banca Naţională să nu mai fie obligată să răspundă acuzaţiilor prosteşti şi populiste la adresa sistemului. Altfel spus, dacă ai neinspiraţia de a cerceta puţin trecutul recent, pentru a înţelege cum venea treaba cu autoritatea de reglementare şi control a Băncii centrale pe vremea când se acordau credite cu buletinul, înseamnă că nu pricepi esenţa paradigmei funcţionale. Dacă, păcatele mele, ridici obiecţii în legătură cu statutul de stat în stat al aceleaşi Bănci centrale, pe care nu o verifică nimeni, nici măcar în privinţa achiziţiilor de autoturisme scumpe în contexul recesiunii şi al reducerii salariilor bugetare, atunci eşti infestat cu morbul demagogiei stângiste.
Ferească-ne sfântul Fond Monetar Internaţional să ducem cumva oamenii în ispită cu dubii perfide, ori să maculăm cu insinuări perfide obrazul bine parfumat al potificatului financiar! Trebuie să înţelegem odată că băncile au o condiţie privilegiată în raport cu muritorii de rând. A afirmat-o implicit acum doi ani Radu Graţian Gheţea, când în calitatea lui de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor a cerut ca procesele clauzelor abuzive din contractele cu persoanele fizice să nu mai fie judecate la instanţele de fond, care manifestau înclinaţia pernicioasă de a da câştig de cauză debitorilor, ci direct la Curtea Supremă.
Mugur Isărescu procedează mai puţin brutal: caută să disimuleze dictatul băncilor, în frunte cu aceea pe care o conduce, sub aparenţa legităţii transcendente, la fel de indiscutabilă ca adevărul de credinţă. Ne ridică aşadar la înălţimea Ideii absolute numai ca să ne arunce mai de sus în prăpastia acceptării necesare a supremaţiei constrângătoare a oligarhiei.
Nimic altceva decât manipulare ideologică! În primul rând, băncile, întreprinderile capitaliste în general nu traduc vreun referenţial etic sau civilizaţional superior, ci interesele terestre ale mediului de afaceri. Să mai amintim că strămoşul bancherului spilcuit de astăzi este cămătarul frust? În al doilea rând, economia, politica se desfăşoară prin intermediul oamenilor, depind prin urmare de relaţionarea comunitară voinţelor individuale. (Este ceea ce Georg Lukács numea instituiri teleologice, adică sintezele sociale obiective ale acţiunilor subiective). Ţine deci numai de ei dacă acceptă sau refuză starea de lucruri existentă. Tocmai această realitate o ascund politrucii noului conformism al băncii sacrosancte.
Autor: Alexandru Mamina
Sursa: Argumente si fapte
Adauga comentariu