Archive for August, 2009
Şmecherii agenţiilor: Sute de mii de euro din banii contribuabililor, cheltuiţi pe deplasări în staţiuni exotice sau pe servicii de catering
Agenţiile de stat nu sunt afectate de criză. În timp ce zecii de mii de oameni îşi pierd locurile de muncă, OSIM plăteşte 13 sporuri şi deplasări în sţaţiuni exotice. La Agenţia de Cadastru, unde o filă a planului cadastral e plătită cu peste un milion, angajaţii îşi permit să solicite servicii de catering pe bani publici.
Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii a a alocat pentru acest an 200.000 de euro pentru servicii de transport aerian şi feroviar, şi alţi 869.539 euro pentru servicii apărute ca necesare pe parcursul anului.
Mai mult, OSIM îşi premiază angajaţii cu sume importante de bani la fiecare câteva luni. Astfel, angajaţii au primit de Paşte prime de 300 de euro. De Crăciun, îi aşteaptă o altă primă de 350 de euro. În plus, salariaţii primesc, o dată la trei luni, bonusuri în valoare de 600 de lei
. La acestea se adaugă prime de vacanţă de 1.200 de lei pentru fiecare salariat.
Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară a alocat din banii publici 37.348 euro pentru servicii de catering şi 56.022 euro pentru materiale promoţionale.
În plus, angajaţii beneficiază în fiecare lună de sporuri consistente: spor de dispozitiv – 25%, spor de arhivă – 10%, spor relaţii cu publicul – 10%, spor pentru orele suplimentare şi orele lucrate în zilele libere şi sărbători legale – 100%, spor condiţii periculoase – 10%.
Directorul ANCPI, Mihai Busuioc, a declarat în emisiunea Realitatea te priveşte că s-a renunţat, începând din această lună la acordarea anumitor beneficii.
”Am hotărât să nu mai acordăm salariu de merit, ore suplimentare, premiul de 2%, care se acordă personalului contractual. Începând cu luna mai am hotărât să reducem indemnizaţiile de conducere”, a declarat Mihai Busuioc.
De asemenea, potrivit directorului ANCPI, serviciile de catering nu erau pentru angajaţi, ci pentru invitaţii de la conferinţa FAO, pe care România o va găzdui abia în luna martie, anul viitor.
Romsilva cheltuieşte 420.638 euro doar pe hainele de serviciu ale angajaţilor, la care se adaugă 602.873 euro pentru costume bărbaţi, taioare femei - 411.000 euro pentru încălţăminte cu feţe piele, 85.000 de euro pentru încălţăminte de oraş, 128.000 de euro pentru pălării şi articole pentru acoperit capul.
Angajaţii nu duc lispă nici de sporuri. Romsilva acordă spor de şantier – între 8% şi 10%, spor ore suplimentare – între 75% şi 100% pentru fiecare oră şi spor pentru condiţii de stres – între 20% şi 30%.
La toate acestea se adaugă şi primele: de vacanţă – 300 lei/salariat, primă de Crăciun – 300 lei/salariat şi primă de Paşte - 300 lei/salariat.
Nici angajaţii de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare nu simt criza. Ei beneficiază de spor de fidelitate – între 6% şi 21%,
spor limbi străine – 15% şi spor de antenă – 5%.
Pe lângă sporuri angajaţii CNCAN sunt răsfăţaţi şi cu prime consistente: primă de Paşte – până la 50% din salariul de bază mediu brut pe CNCAN, primă de Crăciun - până la 50% din salariul de bază mediu brut pe CNCAN şi primă de vacanţă – un salariu de bază lunar.
Autoritatea Naţională Apele Române a alocat 70.761 pentru servicii de formare în management şi alţi 100.000 de euro pentru servicii de consultanţă juridică.
În plus, au fost angajate 24 de persoane fără concurs (pe bază de cerere), iar indemnizaţia pentru membrii Consiliului de Administraţie este de 20% din salariul demnitarului şi nu 1% conform reglementărilor actuale.
sursa: ziare.com
Related Posts: |
 |
Statul, negustor cinstit doar până apare raportul Curţii de Conturi În 2008, statul român s-a pregătit pentru criză, printre altele, folosind nelegal peste 10 miliarde de euro din bugetul public. Instituţiile statului... |
|
Bancile americane au platit bonusuri mai mari decat veniturile Dupa ce au primit miliarde de dolari de la autoritati pentru a scapa de faliment, mai multe institutii financiare americane au platit, in 2008, bonusuri... |
 |
Jaf de miliarde de euro in bugetele publice Salariile, sporurile si primele ilegale ale functionarilor din administratiile locale au fost in 2008 cu 2,2 miliarde de euro mai mari decat in 2005 Un... |
Piata muncii: criza de pe palierul doi
Pe zi ce trece, criza se incapataneaza sa aduca noi elemente care risca sa probeze ca strategia Vestului de racordare la dezvoltare a Estului este un esec. Un esec fara dubii pentru tarile din Est. Mai ramane de vazut daca, prin implicatie, ajunge la fel si pentru tarile din Vest, care deocamdata sunt intr-un mare, un imens avantaj.
Migratia in masa dinspre Est inspre Vest nu numai ca s-a oprit, dar da semne de inversare. Lovite de criza din tarile vestice, cohortele de imigranti din Est se intorc in masa in tarile de origine, amenintand sa duca la proportii apocaliptice efectele crizei in aceste din urma tari.
Migratia in masa dinspre Est inspre Vest a fost una din cele doua componente principale ale strategiei Vestului de inglobare a Estului.
O simpla ridicare a obligativitatii vizelor avea sa produca – asa cum s-a si intamplat – un exod masiv de forta de munca ieftina din Est in Vest, urmand ca Occidentul sa-si rezolve astfel rapid – practic batand din palme la scara istorica! – gravul deficit de forta de munca, rezultand indeosebi din fenomenul, aici extrem de pronuntat, al imbatranirii populatiei.
Pentru Vest, succesul a fost intr-adevar realizat rapid. In numai cativa ani, fara cheltuieli, deficitul de forta de munca a fost acoperit, fenomenul migratiei fiind atat de violent – in cautare de salarii mai ridicate – incat a aparut deficit de forta de munca in Est.
Beneficiind de o conjunctura economica favorabila la scara europeana si mondiala, unele tari vestice si-au permis chiar luxul unei politici selective de imigrare, care le-a permis sa-si acopere golurile sectoriale, fara a-si crea probleme pe care orice imigratie le pune.
In acest timp, in tarile din Est se cocea dezastrul, dincolo de detensionarea pietei fortei de munca ce aparea la nivel imediat si de remiterile financiare ale migrantilor proprii catre tara, de asemenea un fenomen pe termen scurt.
Dezastrul era pe termen mediu si lung, constand in deficitul de forta de munca ce devenea structural (indeosebi pe segmentele calificarilor inalte), precum si in pierderea oricarei legaturi a sistemului de educatie cu piata fortei de munca.
A doua componenta a strategiei Vestului de incorporare a Estului a vizat fluxurile de capitaluri care aveau sa urmeze, spre deosebire de forta de munca, traiectul invers: de la Vest la Est. Cele doua componente se completau. Este perfect adevarat! Numai ca, intr-o masura absolut disproportionata, doar in favoarea Vestului!
Sa observam, fara retineri, ca in toata aceasta strategie Vestul european nu s-a oferit sa fie piata pentru produsele venind din Estul european. Fluxul de capital din Vest catre Est a fost conceput exclusiv ca instrument financiar, si nu ca instrument de dezvoltare. A fost limitat intr-o prea mare masura la investitii financiare, si nu la investitii de productie.
Au fost trimise in Est banci occidentale, li s-au pus la dispozitie bani berechet, pentru ca acestea sa dea credite si sa creeze astfel aici consum pentru produsele venind din Vest.
Faptul a reusit perfect: importurile estice din Vest au explodat. Si tarile din Est au fost inlantuite in schema cu pricina. Stia insa si Grivei ca o asemenea schema nu poate tine. Crea in tarile din Est o prapastie intre consum si productie, intre exporturi si importuri, deficite externe periclitante.
A venit criza si toate acestea au constituit vulnerabilitati care au facut harcea-parcea tarile din Est. Si, nu intamplator, acolo unde vulnerabilitatile create au fost mai mari, si prabusirile au fost mai severe.
Caderi ale importurilor de 30-40% sau ale economiei in general de 10-20% in tarile din Est nu arata amploarea si profunzimea crizei, ci dimensiunea artificialitatilor anterioare, create de strategia impusa Estului de catre capitalurile din Vest.
Tocmai artificialitatea unei constructii economice realizate printr-o insertie financiara pe articulatia unei economii reale precare a facut ca, in conditiile crizei, strategia Vestului sa capoteze, inainte de toate, tocmai in zona celui mai mobil dintre factorii de productie: capitalul.
Vulnerabilizate pana la transformarea lor in niste castele de nisip, tarile din Est au fost pur si simplu naruite de valurile crizei. Vestul insusi le-a oprit in mare masura finantarea.
Dincolo de vorbe si foarte multe baliverne, in angrenajul economic Est-Vest din Europa este acum o bulibaseala totala.
Intoarcerea acasa a migrantilor estici ar urma sa semneze actul de deces al strategiei vestice de racordare la dezvoltare a Estului.
In arealul Est-Vest criza a intrat acum pe palierul doi, cuprinzand si teritoriul celui mai imobil dintre factorii de productie: forta de munca. Vestul i-a putut folosi pe migrantii din Est ca masa de manevra, deschizand si inchizand supapele politic sau economic, dupa caz.
Estul trebuie acum sa se incarce cu acesti migranti, cand si lor si tarilor estice le este mai greu. Urmand, oricum, ca respectivele tari sa le mai gaseasca celor intorsi si locuri de munca, dincolo de faptul ca trebuie sa se descurce si fara banii pe care acestia ii mai trimiteau acasa pana mai ieri.
In cazul Romaniei este chiar o curiozitate ce se va intampla. Grosul migratiei s-a indreptat spre tari atinse rau de criza. Cu toate acestea, nu foarte multi se inghesuie sa se intoarca! Caci au fugit de aici ca de dracu, intr-atat incat prefera acum sa astepte tot pe-acolo, printre straini, mila lui Dumnezeu!
Ilie Serbanescu
sursa: bloombiz.ro
Related Posts: |
|
Romania: esecul globalizatorilor Cu ultimele derulari, este evident ca anuntata si cu osardie cantata revenire a economiei iese practic din peisajul acestui an, dovedind clar ca criza... |
|
Sfarsitul simbiozei intre Vest si Est Una dintre metodele preferate de care se folosesc asa-zisii “specialisti in economie” pentru a demonstra ca intreaga economie globala nu este decat... |
|
Criza demografica, o bomba cu ceas pentru Europa Criza economica globala i-a pus pe oameni in situatia de a face alegeri cu efecte catastrofale pentru viitor. Singura solutia pentru depasirea recesiunii... |
U S Army Prepares To Invade US
Related Posts: |
|
Pentagon gets green light for Internet war U.S. lawmakers officially authorized its army to take up so-called "kinetic military actions," nothing more than a sad method of literally saying "war"... |
|
Europe Needs to Cast USA Aside Before It Is Too Late The European Union needs the joint all-European army. The subject surfaced in the beginning of the 1990s, when European countries realized the scale of... |
|
As Greece Prepares To Auction Off The Acropolis, Austria Is Selling Its Mountains Have €121,000 lying around? Enjoy hiking in smallish central European countries with picturesque villages? Then this deal is for you. While its new European... |
Salvarea prin criză
Vom legumi, aşadar, viaţa, atenţi la limitele ei, observate atât de târziu. În viitoarea zodie a pragmatismului, întreprinzătorul român, privat ori public, nu va mai exista în afara eficientizării redimensionate, a calculului financiar-contabil precis şi rece.
Scăpaţi flămânzi din orânduirea alimentaţiei planificate născocite de gardienii socialismului ştiinţific, românii au golit pe nerăsuflate depozitele Occidentului suprasaturat. O ţară de lăcuste lacome a devenit în zorii postcomunişti România famelică. Dughenele cu turcisme şi fel de fel de “isme” expirate au răsărit peste tot, pe stradă, în piaţă, în bloc, lângă bloc, sub bloc, pe bloc, oriunde era rost să-ţi umpli vintrele contra cost.
În anii aceia de dezmăţ consumist, poporul s-a răzbunat cu vârf şi-ndesat pe răbdările prăjite gătite de puterea roşie în epoca multilateral-dezvoltată. S-a risipit atunci, în aburii prosperităţii plăsmuite de somnul inocenţei noastre manipulate ordinar, orice brumă de economie şi chibzuinţă. Râurile de lapte şi miere păreau să ne aştepte pretutindeni şi de-a pururi, căci folclorul transmis din străfundurile neamului ne învăţase, patriotic, că suntem chiar locuitorii norocoşi ai gurii de rai! Amânat, ce-i drept, vreo juma de secol, din motive prea împurpurate…
Curând, suta de dolari s-a devalorizat într-atât încât destui şi-au aprins ţigările de foi cu şuviţele sure ale lui Washington. Banchetul acesta levantin s-a întins ca o pecingine pe trupul sleit al României deja bolnave şi abandonate de felcerii iubirii de ţară. Fiindcă vracii politici chemaţi s-o vindece n-au făcut decât s-o slăbească şi mai rău, minţind-o şi tratând-o cu dispreţ grosier. Lefurile au luat-o şi ele razna, iar statul şi-a dezlegat, populist şi inconştient, sacii bugetari înspre gloata votantă.
Pe nesimţite, România a ajuns Republica Risipei, în goana nebună a falimentului împlinit acum. Îndemnate de haosul social şi politic, băncile au pus umărul vârtos la inflaţia morală a naţiei, ca şi guvernanţii, obsedaţi să repete întruna că “pibul” e în erecţie continuă. Iar în vreme ce noi consumam hulpav, Marea Finanţă transnaţională îşi freca mâinile, amuşinând profiturile istorice. Când ne-am prăbuşit îndeajuns, inspectorii şi comisarii noii ordini mondiale ne-au băgat în monitorizări succesive şi-n rapoarte neîndurătoare. Şi ne-au mai zis, clipind şmechereşte, că doar banii lor, la pachet cu măsurile anticriză, ne salvează din prăpastia sărăciei naţionale.
Puteam refuza o aşa propunere, hai să fim serioşi?! Cine e în stare să întoarcă spatele Licuriciului Suprem? Republica e azi, în logica faptelor şi tratatelor internaţionale, o biată colonie priponită în lanţurile FMI, alături de celelalte gubernii ale Uniunii Populaţiilor Sclave din Europa. Deceniile astea de democraţie cu papion bruxellez încheie un experiment umilitor, care a dus la pulverizarea statelor naţionale şi la înrobirea economică a noroadelor. Păi, ce altceva să însemne globalizarea în recentul limbaj de lemn euroatlantic?
Dincolo de pesimismul meu structural, criza contemporană, sunt sigur, va transforma din temelii o Românie chinuită de reforme neterminate vreodată. Siliţi de şocul prezentului, ne vom întoarce cu ceva înţelepciune la filozofia “legumirii”, propovăduită de neaoşii ţărani în amfiteatrele satelor din sud. Vom legumi, aşadar, viaţa, atenţi la limitele ei, observate atât de târziu. În viitoarea zodie a pragmatismului, întreprinzătorul român, privat ori public, nu va mai exista în afara eficientizării redimensionate, a calculului financiar-contabil precis şi rece.
Angajatorul va prelua din habotnicia rigorii Apusului, ca şi angajatul, nedeprins încă să-şi preţuiască patronul şi stabilitatea locului de muncă. Paradoxal, criza îi va apropia pe cei doi actori - altfel ireconciliabili - ai economiei de piaţă! Bunăstarea îşi va modifica sensul, redesenată de cumpătarea născută tocmai din frica crizei abia depăşite, din amintirea ei ameninţătoare. Oamenii aveau nevoie de o spaimă fundamentală, iar criza în care ne zbatem înfricoşaţi e o astfel de spaimă. Consumul strâmtorat va restabili întrucâtva şi echilibrul ecologic al Planetei, afectat iremediabil de prăpădul întrecerii capitaliste a producţiei.
Terapia postcriză va fi, mă gândesc, salvarea omenirii, încolţită primejdios de lipsa măsurii în toate. Din criza actuală, comunitatea mondială va ieşi mântuită de risipă şi cu plămânii scuturaţi de noxele industrializării deşănţate.
Marian Nazat
sursa: jurnalul.ro
Related Posts: |
|
Mai multe ţări UE se opun unui plan special de susţinere a Europei de Est Mai multe ţări europene s-au declarat, duminică, împotriva elaborării unui plan special pentru susţinerea Europei de Est în contextul crizei economice,... |
|
Incendiu la Millennium Business Center în Bucureşti Blocul Millenium este unul controversat. Ridicarea lui la cativa metri de Biserica Armeneasca a fost insotita de un val de proteste si procese, iar constructorii... |
|
REVOLUTIA ISLANDEZA - La noi nu se spune nimic despre asta in presa. DE CE? În Islanda, tara in care guvernul a fost demis in totalitate , marile bănci au fost naţionalizate, s-a decis să nu se plătească datoria creata în... |
Cine a câştigat de pe urma crizei
În urmă cu câteva luni cereau cu insistenţă bani de la administraţia americană pentru că erau afectate de criză. Statul a pompat în ele miliarde şi miliarde de dolari pentru că erau “prea mari ca să cadă”. Astăzi, au devenit şi mai mari.
Este vorba de 3 mari instituţii financiare din Statele Unite, pe care criza le-a făcut mai puternice. Au cumpărat băncile mai mici, aflate, la rândul lor, în pragul dezastrului, iar acum, când sistemul bancar şi-a mai revenit, deţin un control pe care înainte de criză nu-l aveau. Este vorba despre J.P. Morgan Chase, Bank of America şi Wells Fargo.
J.P. Morgan este un amalgam de instituţii de pe Wall Street, care la ora actuală deţine mai mult de 1 dolar din 10 aflaţi în depozite.
Deşi la început a fost speriată că i s-a aruncat “mortul în casă”, Bank of America a devenit mult mai puternică după preluarea, forţată, dacă e să ne luăm după declaraţiile lui Ken Lewis, fostul CEO al BoA.
Wells Fargo este cea mai mare bancă de pe coasta de Vest a Americii şi deţine, ca şi celelalte două, mai mult de 10% din depozitele bancare din America.
Aceste 3 bănci, împreună cu Citigroup, care aparţine statului american, deţin o ipotecă din două. De asemenea din 3 carduri de credit emise în Statele Unite, 2 aparţin uneia din aceste bănci.
În SUA nu mai există sistem bancar care funcţionează liber
În unele zone, acestea deţin cote de piaţă care depăşesc limitele stabilite de legile antitrust. De exemplu, în Santa Cruz, California, Wells Fargo, BoA şi J.P. Morgan au, împreună, 75% din cota de piaţă a depozitelor.
Cele 3 instituţii au fost, se ştie, puternic favorizate de către guvernul american, iar faptul că astăzi deţin o treime din totalul depozitelor din SUA îi determină pe unii analişti bancari să creadă că nu mai există o piaţă liberă, ci una aproape controlată de guvernul american.
“Nu vom mai avea niciodată o piaţă liberă dacă statul este cel care hotărăşte care sunt câştigătorii şi pierzătorii”, spune Camden Fine, preşedintele Independent Community Bankers of America.
Valentin Vioreanu
sursa: “Washington Post” ©capitalul.ro
Related Posts: |
|
Bancile americane au platit bonusuri mai mari decat veniturile Dupa ce au primit miliarde de dolari de la autoritati pentru a scapa de faliment, mai multe institutii financiare americane au platit, in 2008, bonusuri... |
|
Dacă e adevărat criza nici n-a început The Truth leaks out... THE BANKS ARE ROBBING YOU AND ARE IN FACT BANKRUPT! Georgetown Professor Tells Congress ~ “Citigroup, Bank Of America, JPMorgan... |
|
În 2009, bancherii nu au cunoscut criza Băncile şi instituţiile financiare de pe Wall Street şi-au plătit angajaţii cu 145 miliarde de dolari pentru efortul depus anul trecut, sumă care... |
Stiglitz: “Revenirea economică nu este decât o iluzie”
Timidele semne de îmbunătăţire a mecanismului economic nu sunt decât o iluzie, este de părere deţinătorul Premiului Nobel, Joseph Stiglitz, care crede că vom putea vorbi de sfârşitul crizei abia peste 4 ani.
“Economia mondială rămâne în continuare slabă”, spune fostul consilier economic de la Casa Albă.
Acesta a ţinut să precizeze că revenirea pe creştere a unor economii precum Germania sau Japonia nu înseamnă deloc o însănătoşire a economiei globale.
Profesorul Stiglitz este de părere că termenul de recesiune nu este legat neapărat de reducerea Produsului Intern Brut.
“Pentru foarte mulţi oameni, recesiune înseamnă o rată de şomaj ridicată şi incapacitatea de a găsi un loc de muncă. Pentru companii, recesiune înseamnă când ai supra-capacitate şi nu ai cui să vinzi”, explică Stiglitz.
Marile voci din economie nu vor să declare finalul crizei
Profesorul Stiglitz nu este singurul mare economist care spune că finalul crizei nu este aproape. La începutul acestei săptămâni Nouriel Roubini, un alt mare analist economic, a declarat că este posibil ca economia mondială să cunoască o recesiune în formă de W.
Un alt deţinător al premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, a ţinut să precizeze, tot la începutul acestei săptămâni, că deşi se înregistrează o creştere a PIB-ului în diferite state industrializate, rata şomajului este în continuă creştere, fapt ce l-a determinat pe economist să afirme că economia mondială se află într-un ”purgatoriu”.
De unde vine optimismul?
Este interesant faptul că optimismul privind redresarea economiei mondiale nu vine din zona analiştilor economici, ci de la lideri politici sau guvernatori ai băncilor centrale. Astfel, în urma unei reuniuni care a avut loc săpătmâna trecută la Jackson Hole, cei care şi-au exprimat optimismul au fost Ben Bernanke, şeful Fedului american şi Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene.
SURSA: e24
Related Posts: |
|
Fed creează haos la nivel mondial Politicile monetare ultra-relaxate introduse de Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană constituie o sursă de haos la nivel mondial... |
|
Stiglitz: Problemele din sectorul bancar american, mai mari decât înainte de criză Autorităţile americane nu au reuşit să rezolve problemele din sectorul bancar, iar acestea sunt, în prezent, mai mari decât înainte de prăbuşirea... |
|
Stiglitz: Europa se va îndrepta spre un dezastru dacă insistă pe măsurile de austeritate Europa se va îndrepta spre un dezastru dacă insistă pe măsurile de austeritate, consideră Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie,... |
Leonard Cohen - Everybody Knows
There will always be corruption and there will always be greed, but there will always be hope and kindness and good in the world?!
Related Posts: |
|
Nigel Farage: Euro Break-Up Inevitable, Just a Question of How Transcript: “It’s a great shame Mr Van Rompuy’s not here because a month ago he told us the worst was over, we’d reached the turning point.... |
|
Global Greed causes global hunger Nearly one billion people around the world suffer from food shortages. Tonight, hundreds of millions of children will not sit down to a family meal because... |
|
Our sick society Wall Street traders out, go away! Here we are, at the gates of one of our temples of finance. It is the temple for worshipping profit and greed, where... |
Costurile lipsei de educaţie
Într-o societate în care banii nu mai sunt de mult un mijloc, ci mai curând un scop, lipsa de speranţă defineşte un mod de a trăi, de a acţiona. Lipsa cronică de educaţie a condus la situaţii hilare, în care toţi contestă şi se contestă. Când vorbim de educaţie, ne referim la toate segmentele societăţii, nu numai la elevi şi studenţi. În România de azi, educarea trebuie să devină un proces prin care inclusiv cei care decid trebuie să recunoască că de multe ori sunt needucaţi. Cum pot să fie credibili oameni care, prin toate manifestările lor, demonstrează că nu şi-au asumat niciodată lecţia decenţei? Deficienţele în educaţie au condus la grave probleme economice, culturale, sociale şi politice. Societatea, prin toate manifestările ei, vinde iluzii în loc să creeze realităţi. Am fost învăţaţi să trăim din excepţii de la regulă, iar când remarcăm spiritul nemţesc, care trăieşte numai din reguli, suntem uimiţi. Trebuie să trecem de la atitudinea supravieţuitorului, care îşi construieşte existenţa prin atitudinea „mă descurc“, la atitudinea trăitorului, care se defineşte prin „muncesc“. Educarea ar putea deveni motorul societăţii viitorului dacă pe plan internaţional ar fi stabilite reglementări ferme în legătură cu efortul pe care fiecare ţară îl face pentru formarea oamenilor ei şi cu avantajele pe care aceasta le-ar obţine ca urmare a procesului de formare. De cele mai multe ori, ţările dezvoltate obţin gratuit resurse umane valoroase (şi nu numai) pe care le transformă în avantaje proprii fără a oferi nimic în schimb. Este evident că atuurile se concentrează la nivelul câtorva ţări dezvoltate care acumulează gratuit inteligenţă. Putem vorbi de o echitate a schimburilor? Nici pe departe… De la declaraţiile de bune intenţii până la acţiuni concrete, distanţa este enormă. De fapt, educăm şi pentru alţii. Educarea tuturor reprezintă un proces continuu în care trebuie să fie implicaţi toţi membrii societăţii, pentru că speranţă trebuie să le oferim în egală măsură copiilor, tinerilor şi bătrânilor. Industria iluziilor ne-a creat senzaţia că putem trăi din acumulări spectaculoase şi astfel am uitat un lucru esenţial… „Multul se face cu multe puţinuri“. Modelarea viitorului reprezintă crearea unui sistem coerent, nu peticirea permanentă, în raport cu interesele unor grupuri, a realităţii actuale. Costurile lipsei de educaţie apar în momentul în care nu mai există nicio legătură între A ŞTI, A FACE şi A FI.
Prof. dr. Paul Marinescu, Universitatea Bucureşti
sursa: capital.ro
Related Posts: |
|
Scoala ca Big Brother În SUA elevii sunt urmăriţi la domiciliu de către birocraţii sistemului de învăţământ public. Întrebarea este: de ce? Interpretarea politically... |
|
FRICA SI RESEMNARE Traian Basescu este un mare maestru al jocurilor politice. Cel mai bine, domnia sa se pricepe la trucuri ieftine care exploateaza instinctele primitive... |
|
Educația în…picaj! Iarăși educația revine… Însă nu în forță, ci în picaj. Fiindcă rezultatele PISA publicate recent situează din nou România într-o zonă pe... |
Viitor de codru ţara noastră are!
„Români, nu ni se mai pregăteşte nimic“! Parafraza lui Vasile Dâncu ar trebui privită cu toată gravitatea de care suntem în stare.
România se îneacă în subiecte mici. Se macină zilnic în mize modeste. Roade zgomotos pietricele şi subiecte de doi lei. Genţile Elenei Udrea, amorurile fiicei lui Traian Băsescu, distrugerea obuzelor, dosarul comerţului cu energie, felul în care a cheltuit banii Monica Ridzi, periplul şi bancurile preşedintelui Traian Băsescu pe la tot felul de aniversări. Cât folosesc toate acestea pentru un viitor al României? Un zero cât un ochi de mort! Ce câştigă băiatul meu din tot ţăţismul făcut prin Parlament? Dar din polemicile între cele două partide aflate la putere? Ţării nu-i creşte nici o râmă în plus! Parcă am fi degenerat cu toţii! Spiritul civic s-a scuturat ca frunzele de pe o cracă de copac bătrân.
Toată vrăjeala clasei politice, a nimeriţilor prin Guvern, toată vorbăria de pe televiziuni şi din ziare ne arată o populaţie dispusă să se certe doar pentru unghiile şi sprâncenele sale, pentru un argint sau doi luaţi mai repede şi mai şmechereşte de cine ştie cine.
România nu mai are nici o miză importantă. Parcă n-am fi popor, ci doar o colorată şi gălăgioasă adunătură. Asta îmi pare a fi consecinţa nefericită a tipului de discurs şi comportament patentat în ultimii ani. De dimineţa până seara au împins ţara în spatele cortinei publice şi au dedicat prima scenă a României circului, bârfei, scălâmbăielii, prostiei fomfăite şi obraznice.
În trei luni avem alegeri prezidenţiale. Căutăm omul avid de putere şi bântuit de noroc, nu priorităţile pe care să le slujească. Pentru următorii ani, România nu luptă pentru nimic. Nu are nici un plan, nici un vis, deşi e năpădită de nevoi.
Mă tem că nu ne pregătim de alegerea unui preşedinte! Căutăm doar un cap de haită!
Cornel Nistorescu
sursa: cotidianul.ro
Related Posts: |
|
Basescu nu se vrea presedinte peste o tara muribunda Traian Basescu a refuzat miercuri sa precizeze, din nou, daca va candida la alegerile prezidentiale, lasand sa se inteleaga ca o eventuala decizie de a... |
|
Comisia Ridzi a îngropat adevărul! De-a lungul perioadei postdecembriste, comisiile de anchetă parlamentară şi-au căpătat trista faimă de a îngropa adevărul. Joi, 9 iulie, într-un... |
|
Tinerete/Batranete. O minunatie! O minunatie: clasa politica din Romania! Dom’le, eu nu contest faptul ca unii senatori si deputati - majoritatea, de ce nu? - sunt animati de idealuri... |
Patriciu: “În România, criza ţine de prostie”
Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat joi că România “se îndreaptă, tiptil-tiptil, către cimitir”, dacă nu elimină birocraţia, că numărul funcţionarilor este prea mare şi trebuie ca statul “să facă gimnastică, să slăbească un pic, că e gras şi urât” şi că punctul maxim al crizei nu a fost atins.
Sistemul birocratic “a inventat mii de avize”, a afirmat Patriciu, dând ca exemplu un prieten care a avut nevoie de 22 de semnături pentru a angaja o menajeră.
“România este o ţară care se îndreaptă tiptil-tiptil către cimitir”, dacă nu va fi eliberată de birocraţie, a spus omul de afaceri, după un eveniment organizat de Fundaţia “Dinu Patriciu” şi Liga Studenţilor Români din Străinătate.
Norocul nostru că avem un premier mic şi optimist
Întrebat cum comentează estimările premierului Emil Boc privind revenirea economiei în 2010, Patriciu a răspuns: “Norocul nostru că avem un premier mic şi optimist”.
El a menţionat că actuala criză a atins punctul maxim în unele state, precum SUA, iar în altele nu, în această categorie intrând şi România.
Prostia este una din cauzele primare ale crizei
“În România, criza ţine de prostie. Prostia este una din cauzele primare ale crizei”, a spus Patriciu, arătând că se referă la “prostia politică”.
Omul de afaceri a vorbit şi despre disponibilizarea bugetarilor, propunând ca persoanele aflate în această situaţie ar trebui ajutate, una dintre variante fiind garantarea de credite, echivalente cu salariile pentru trei ani, pentru realizarea de investiţii.
România are un funcţionar public la 13 locuitori, iar în Georgia de exemplu există un funcţionar public la 75 de locuitori, a spus fondatorul grupului Rompetrol.
Ca să deşteptăm statul, întâi trebuie să îl punem să facă gimnastică
“Ca să deşteptăm statul, întâi trebuie să îl punem să facă gimnastică, să slăbească un pic, că e gras şi urât”, a spus el.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat marţi că numărul de angajaţi din sectorul public va fi redus cu 326.000 posturi, de la 1,394 milioane în prezent la 1,068 milioane persoane, până în 2015.Datele prezentate de ministrul Finanţelor relevă că anul viitor vor fi eliminate 150.000 posturi din sectorul bugetar, astfel încât numărul total de angajaţi să scadă de la 1,394 milioane persoane la 1,244 milioane angajaţi până în 2011.
Patriciu a afirmat că, în opinia sa, singurul sector profitabil este cel de retail.
Referitor la Programul Prima Casă, omul de afaceri susţine că a anticipat corect o creştere a preţului la apartamentele mici şi ieftine.
El a mai spus că piaţa imobiliară, unde a realizat investiţii şi va continua să aloce fonduri, va scădea în continuare, atât timp cât şi Produsul Intern Brut va avea o evoluţie descendentă.
sursa: Mediafax
Related Posts: |
|
Întreaga politică românească este căzută în mitocănie, mahalagism şi scandal Întreaga politică româneasă este "căzută în mitocănie, mahalagism şi scandal din cauza unor personaje al căror nume nu merită nici măcar să-l... |
|
Criza e o oportunitate pentru tarile destepte. Noi nu suntem Omul de afaceri Dinu Patriciu a afirmat ca Romania ar fi putut sa treaca mai usor prin criza economica daca politicile economice si sociale adoptate de... |
 |
Sorin Ovidiu Vantu: “Oamenii de afaceri pot incerca sa-si planteze oamenii in structuri-cheie ale statului. Intariti-va statul!” Dinu Patriciu: “Prezenta acestora in administratie trebuie sporita” "Nu stim altceva decat sa ne ridicam poalele in cap spunand despre cei care ajung la o anumita notorietate publica ca sunt vinovati fiindca au stat la... |
FMI: Recuperarea economiei mondiale este aproape şi ar putea depăşi aşteptările
Procesul de recuperare al economiei mondiale este aproape şi ar putea depăşi aşteptările, însă este prea devreme pentru a renunţa la măsurile de sprijin din partea statelor, a declarat directorul pentru relaţii externe al Fondului Monetar Internaţioanl (FMI), Caroline Atkinson.
“Considerăm că procesul de recuperare este aproape şi va fi, posibil, un pic peste aşteptările noastre”, a spus Atkinson.
Economia se confruntă, încă, cu vulnerabilităţi şi sprijinul din partea guvernelor rămâne important, a adăugat reprezentantul FMI.
“Este foarte important să subliniem că nu este momentul automulţumirii. Există încă vulnerabilităţi, iar politicile de sprijin, esenţiale pentru reducerea severităţii crizei, rămân importante”, a afirmat Atkinson.
FMI se aşteaptă la un declin de 1,4% al economiei mondiale în 2009 , respectiv la o creştere economică de 2,5% în 2010. Fondul a modificat în iulie prognoza din aprilie, care indica scăderi de 1,3% în 2009 şi o creştere de 1,9% în 2010.
În cazul României, FMI se aşteaptă la o scădere economică de 8-8,5% în 2009 , dublu faţă de estimarea anterioară, din luna martie, de 4,1%.
@REUTERS
sursa: mediafax.ro
Related Posts: |
|
Şeful FMI: Am spus “NU” scăderii salariilor cu 25%, mai bine îi impozităm pe bogaţi Joi seara, pe canalul France 2, şeful FMI Dominique Strauss-Kahn a spus că Fondul Monetar Internaţional a refuzat iniţial ca Guvernul României să... |
 |
Dupa criza vor veni scumpirile Analisti si oficiali de diferite ranguri sunt de acord in a spune ca iesirea din criza mondiala nu aduce numai vesti bune. Odata cu revenirea economiei... |
 |
Liderii BRIC vor analiza rolul statelor emergente pentru stabilizarea economiei mondiale Liderii din Brazilia, Rusia, India si China (BRIC) se vor intruni marti la Ekaterinburg, Rusia, pentru a discuta asupra cresterii rolului pe care statele... |
Jos laba de pe Romania!
Voi toti cei care aveti tupeul de a va numi oameni politici. Voi cei care, de 20 de ani, ati devalizat fara rusine bugetul Romaniei doar din obsesia galopanta de a va imbogati tot mai mult. Voi cei care umiliti in fiecare zi milioane de romani prin iresponsabilitatea voastra crasa. Voi cei care ati transformat salile de judecata si Parchetele in tarabe ale coruptiei si intereselor politice. Voi cei care ati ingropat in ridicol Educatia romaneasca, prin ministrii dornici nevoie mare sa isi lase amprenta incompetentei asupra acesteia. Voi cei care faceti ca pana si demagogia sa paraseasca rusinata paginile DEX-ului. Voi cei care nu dati doi bani pe drama pe care o traieste in fiecare zi populatia. Voi cei care vorbiti despre descentralizarea administratiei si nu oferiti in schimb comunitatilor locale decat mii de lichele care au ca singur argument carnetul de partid. Voi cei care faceti tatii sa roseasca in fata sotiilor si a copiilor atunci cand sunt trimisi in somaj. Voi cei care ati adus farmaciile si spitalele in pragul colapsului. Voi cei care va bateti joc in fiecare zi de varstnicii care, dupa o viata de munca, sunt rasplatiti cu o pensie de mizerie. Voi cei care nu ezitati sa subjugati interesul national, in dauna intereselor voastre josnice. Voi cei care va luptati cu o disperare vecina cu neghiobia pentru obtinerea cat mai multor privilegii si functii. Voi cei care v-ati umplut buzunarele si conturile, pe care le tineti bine ascunse, cu comisioane uriase in numele unor “privatizari” in spatele carora nu ati facut altceva decat sa jefuiti avutia nationala. Voi cei care, desi vedeti ca Romania se afunda in criza, nu va obositi sa oferiti decat dispret. Voi, ale caror odrasle arunca in cluburile de fite, intr-o singura seara, mai mult decat pensia unui invatator pe un an. Voi cei care credeti ca totul va este permis, ca totul se invarte in jurul compromisurilor voastre murdare. Voi cei care va schimbati la patru ani, dar nu faceti altceva decat sa perpetuati jaful pe care il blamati doar cand sunteti in Opozitie. Voi cei care va certati de ochii lumii, pentru ca in realitate interesele va tin strans uniti. Voi cei care continuati sa va umpleti de ridicol fara sa constientizati ca vremea judecatii in fata electoratului este tot mai aproape. Voi cei care ati impartit Romania in feude personale si care va credeti mai presus de lege. Voi cei care aveti obraznicia de a mima responsabilitatea, de a va prinde in hore alaturi de cei carora
le-ati facut viata un iad. Voi cei care va duceti in sate cu strazi pline de gropi, cu scoli friguroase, coborand din masini luxoase, purtand costume de mii de euro. Voi cei care va inselati, crezand ca veti fi la nesfarsit niste stalpi ai societatii, ce nu pot fi clintiti de nimic. Voi cei care ar trebui sa lasati capul in pamant (daca rusinea n-ar fi fugit demult din randurile alesilor) cand ies la iveala ispravile voastre. Voi cei care va bateti cu caramida in piept de dimineata pana seara, promitand, promitand si iar promitand… Voi cei care va ascundeti ca niste lasi in spatele unei imunitati pe care ati transformat-o in scutul faradelegilor voastre. Voua, tuturor celor de mai sus, populatia asta mintita, sfidata, batjocorita nu are decat un singur mesaj sa va transmita: Jos laba de pe Romania! Pentru ca ziua scadentei este aproape…
sursa: cronicaromana.ro
Related Posts: |
|
Pana cand? Pana cand vom mai fi obligati sa va suportam indiferenta, dispretul si minciunile? Pana cand o sa va mai amagiti ca aveti dreptul sa calcati totul in picioare?... |
|
Pana cand? Si totusi, pana cand credeti, lideri de duzina, profitori ai tuturor regimurilor, ca va vom mai suporta aroganta, dispretul si incompetenta crasa? Pana... |
|
Tavalugul minciunilor Criza continua sa isi lase tot mai apasat amprenta asupra unei Romanii aflate in pragul grevei generale. Nemultumirile sociale se simt la fiecare pas.... |
Fight The New World Order
This video is the most concise explanation of what’s really going on in our world today and how we can all make a difference to prevent their final “Endgame” agenda. If you can only spare 27 minutes of your life… this is the video to watch. This involves everyone everywhere so please please please spread the word.
sursa: conspiracycards.com
Related Posts: |
|
Michael Jackson - Man in the mirror (original video Clip) I'm gonna make a change, for once im my life It's gonna feel real good, gonna make a diference Gonna make it right... As I, turn up the collar... |
|
Don’t watch this video…if you’re happy living a lie Are these distractions stopping you from questioning why politicians lied,... sacrificing innocent lives, ... to make you safe? FOOL ME TWICE... |
|
“I Won’t Pay Movement” In the above video, we see students and unemployed workers shutting down public transportation toll collection. It’s called the “I Won’t Pay” movement.... |
Sectorul privat a trecut testul
Luminiţa vine dinspre sectorul privat; rapiditatea cu care s-a ajustat ar putea fi o dovadă că sfârşitul crizei nu e departe.
Cifra care speria cel mai mult în perioada în care economia creştea spectaculos era deficitul balanţei de plăţi externe. Adică indicatorul care arăta situaţia, prezentă şi viitoare, a intrărilor şi ieşirilor de valută din ţară. Un deficit mare, la noi depăşise 14% din PIB, arată că românul consumă multe bunuri din import şi că, mai devreme sau mai târziu, aceste mărfuri vor trebui achitate, asta însemnând ieşiri masive de valută din ţară, deci posibila depreciere a leului. Chiar şi singur, deficitul mare de cont curent poate crea probleme mari; dacă este dublat şi de o criză economică globală, problema e cu atât mai mare. Mai adăugăm şi un deficit bugetar enorm (într-un an cu o creştere economică însemnată, când trebuie să ai deficit mic sau chiar excedent) şi tabloul economic este complet. Inevitabilul s-a produs: leul s-a depreciat de la 3,1 la 4,2 pentru un euro; totuşi, mai puţin decât estimau pesimiştii.
Ce s-a întâmplat anul acesta? Sectorul privat a reacţionat rapid şi cu maximă flexibilitate: a arătat că se poate adapta rapid pentru a supravieţui. A tăiat costuri, a redus salarii, a concediat şi, mai ales, a redus drastic importurile; reflexul de supravieţuire a funcţionat. De la 14%, am putea avea în acest an un deficit extern mai mic de şase procente. Adică, a dispărut pericolul datoriilor externe ale sectorului privat. Sigur, deficitul mare de anul trecut a fost creat tot de importurile sectorului privat, dar felul cum acesta s-a adaptat cu repeziciune trebuie remarcat. Sectorul privat a dovedit un grad de flexibilitate greu de bănuit; este, de fapt, testul de maturitate al economiei româneşti. Dovada acestei flexibilităţi este şi faptul că în ciuda scăderii economice puternice, nu au existat foarte multe falimente răsunătoare. În tot acest timp, statul a avut acelaşi comportament rigid, greoi, inflexibil. Legislaţia favorabilă salariaţilor, contractele colective de muncă, puterea sindicatelor şi, mai ales, anul electoral au determinat coaliţia aflată la guvernare să încerce prezervarea unui sector bugetar obez, ineficient, dar mai cu seamă costisitor. Din această cauză, principala îngrijorare nu o mai repezintă deficitul extern, ci cel al bugetului public. Dacă în perioada de creştere un deficit extern mare a ajutat sectorul privat să crească, deficitul fiind un fel de durere de creştere, ca la adolescenţi, acum domeniul bugetar este singurul care trebuie să-şi sugă burta. Obiectivul este mai greu de atins şi pentru că în perioada de creştere economică, atunci când statul trebuia să lase loc de creştere privaţilor, statul s-a luat la întrecere cu privaţii, cine angajează mai mulţi oameni şi pe salarii mai mari. Întrecerea a fost câştigată evident de stat cu preţul reducerii competitivităţii privaţilor, făcând extrem de dificilă încecarea de a reduce cheltuielile cu bugetarii în plină criză şi în an electoral. Luminiţa vine, cum spuneam, dinspre sectorul privat; rapiditatea şi flexiblitatea cu care s-a ajustat ar putea fi o dovadă că sfârşitul crizei nu e departe…
Ionuţ Popescu
sursa: capital.ro
Related Posts: |
|
Romania va avea inca vreo cateva decenii deficit de cont curent Deficitul de cont curent ar putea fi sustenabil la un nivel de 8% din PIB, insa in conditiile in care investitiile straine s-ar situa la nivelul de 5-6%... |
|
Datoria externa a explodat si amaneteaza viitorul financiar al tarii Cresterea accelerata a datoriei externe intretine presiunile de depreciere a leului din cauza efortului de rambursare/refinantare. Datoria externa a Romaniei... |
 |
Cine e vinovat de deficitele bugetare imense? Deficitele bugetare imense din Europa nu sunt rezultatul stupiditatii guvernelor, ci o consecinta a comportamentului sectorului privat, sunt de parere... |
„Ţară muribundă“?? …. Decidenţi criminali!!
Ar fi de bun-simţ să concediem imediat pe cei ale căror funcţii există doar datorită unei legislaţii şi unor proceduri imbecile.
„Ăştia nu ştiu pe ce lume se află”. Afirmaţia riguros exactă este demonstrată de exhibarea neştiinţei cu zurgălăi în direct şi la oră de vârf. Ministrul nostru de Finanţe, nevinovat dar periculos de agitat, ne spune că în data de 15 august va cunoaşte rezultatele execuţiei bugetare şi situaţia arieratelor fiscale din trimestrul al doilea al anului. Cu alte cuvinte, la 135 de zile după începutul acelei perioade se dumireşte cât de rău i-a mers. Orice firmă decentă îşi cunoaşte rezultatele financiare în primele 10-12 zile de la încheierea lunii anterioare. O firmă care se respectă, mare sau mică, le are online pentru a putea reacţiona instantaneu la condiţiile pieţei. Un etatist îmi va spune pe bună dreptate că statul nu e o firmă. Mijloacele operaţionale însă ar trebui să fie similare.
Am aflat astfel din gura păcătosului că sistemul este înapoiat, ineficient, nu este decât parţial informatizat (suficient însă pentru Warcraft, Counter Strike şi Mad World în orele de serviciu). Altcineva îmi va reaminti că birocraţii, în pauzele jocului, sunt necesari pentru a controla tot ce mişcă. Altfel contribuabilii ar fura sau nu ar mai plăti impozite. Greşit! Peste tot în lume declaraţia pe proprie răspundere, controlul ulterior şi negocierea creditului fiscal sunt instrumente mult mai eficiente decât ciurda de milogi care umblă după şpagă prin hăţişul fiscal unde orice faptă de comerţ poate fi interpretată penal.
Pe forum un cititor îmi reproşa că nu m-am plâns foştilor guvernanţi de înfoierea birocraţiei. De 20 de ani tot spun şi scriu despre asta! Pot afirma cu mândrie că sunt mai consecvent decât un bou. Acum însă s-a strâns funia la par. Boala a făcut metastaze. Fără operaţie murim. Pentru Traian Băsescu acum câteva luni împrumutul de la FMI era doar o centură de siguranţă. Astăzi, după ce am acceptat condiţionări nătânge şi l-am risipit, el repetă un lucru inteligent spus de alţii înainte. „Trebuie daţi afară 300.000 de bugetari”.
E pe jumătate adevărat, cifra ar trebui să fie 600.000 pentru a avea bani să stimulăm economia. Guralivii s-au repezit la preşedintele trecător, ipocrit îngrijoraţi de soarta funcţionărimii şomere. Decidenţii s-au speriat. Mimează guvernarea pentru a trece alegerile prezidenţiale. Au hotărât caraghios să trimită birocraţii acasă prin rotaţie, fără bani. Aplică o tăiere generală a tuturor veniturilor conexe. Îi chinuie pe toţi în mod egal. Fac apel la un fel de solidaritate prostească în apărarea mizeriei generale. Oamenii sunt numere. Sunt victime ale mentalităţii colectiviste aplicate prin aritmetică birocratică. Asta e o crimă! Când te prăbuşeşti, schimbi rapid modelul de afaceri. Pentru ca oamenilor să le fie mai bine, sistemul este silit să devină eficient. Altfel moare.
Ar fi de bun-simţ să concediem imediat pe cei ale căror funcţii există doar datorită unei legislaţii şi unor proceduri imbecile. Pe lângă salariile compensatorii, le putem garanta şi câte un credit – de exemplu, salariul pe trei ani, pentru finanţarea unei mici afaceri, a unei participaţii într-o corporaţie oarecare sau într-un fond de investiţii ori de pensii. Astfel 600.000 de întreţinuţi s-ar transforma în tot atâţia investitori. Am face economii de 6,5 miliarde de euro/an. Totodată am injecta în economie cam tot atât cât am luat de la FMI şi de la Comisia Europeană. Pentru asta ar fi meritat să creştem datoria publică. Şi cum un principiu esenţial este tratamentul egal al actorilor economici, ar trebui să înmulţim metodele de sprijin ale capitalizării firmelor. În criză, datorită stării pieţei, multe dintre ele nu au profit. Şi ele ar trebui ajutate.
Am putea introduce amortizarea accelerată a investiţiilor productive. Aşa i-am sprijini pe toţi şi nu doar premianţii întâmplători sau pe cei cu relaţii politice. Neimpozitarea profitului reinvestit şi acordarea ajutoarelor de stat preferenţiale sunt discriminatorii. E ca şi cum într-un naufragiu salvatorii primesc ordinul de a-i scoate din apă doar pe purtătorii vestelor de salvare. Nu mai vorbesc pentru a suta oară despre urgenţa scăderii cotei unice de impozitare şi a TVA-ului.
Între timp, ne împrumutăm cu 12,4 miliarde în şapte luni, ca să plătim pensii şi salarii. Şi asta e o crimă! Dacă nu ar fi tragic, ar fi comic.
Dinu Patriciu
sursa: adevarul.ro
Related Posts: |
|
Dai 300.000 de euro si candidezi la presedintie Numărul celor dispuşi să intre în scrutinul pentru Cotroceni din acest an ar putea fi mult mai mic decât la alegerile trecute. Motivul descurajării... |
|
How The Elite Control Politics It is very important for us all to realise that we're living under a simple but clever system that has been designed to contain revolution whilst projecting... |
|
Inceputul sfarsitului recesiunii? Ce sanse avem sa iesim din criza in 2009 Rezultatele economice din Statele Unite, Germania si Franta anunta o posibila iesire mai rapida din criza, inca din acest an, dovada ca indicele increderii... |
