Archive for August, 2009
Presa rusa: Revolutia de catifea anticomunista din Republica Moldova
Cotidianul rus Kommersant considera ca alegerea liberalului Mihai Ghimpu in fruntea parlamentului din Republica Moldova este similara cu o “revolutie de catifea anticomunista”, cu atat mai mult cu cat urmeaza schimbarea procurorului general, a sefului Curtii de Conturi si a conducerii televiziunii publice.
La prima sedinta a noului parlament de la Chisinau, Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) si-a ales propriul candidat in functia de presedinte, pe Mihai Ghimpu, in pofida protestelor din partea Partidului Comunistilor, scrie Kommersant. In schimb, cotidianul rus Pravda, citat de NewsIn, il prezinta pe noul presedinte drept unul dintre cei mai antirusi politicieni, aducand drept exemplu declaratia in care Mihai Ghimpu vorbeste despre rolul Rusiei in “distrugerea trecutului, prezentului si a viitorului R. Moldova”. Pe acelasi ton, publicatia Gazeta.ru subliniaza, in articolul cu titlul “Luptatorul cu «ocupantii rusi» a fost ales la conducerea parlamentului”, ca Ghimpu este sustinatorul reunificarii R. Moldova cu Romania si are o reputatie de rusofob. Mai analitic, articolul din Kommersant explica efectele alegerii unui liberal in fruntea legislativului de la Chisinau citandu-l pe deputatul Aurel Baiesu de la Partidul Democrat: “In scurt timp, majoritatea parlamentara intentioneaza sa aleaga o noua conducere pentru institutiile subordonate parlamentului, si anume procurorul general, sefii Curtii de Conturi si Agentiei pentru Protectia Concurentei”. Dupa aceste modificari, potrivit politicianului moldovean, coalitia se va ocupa de reformarea televiziunii si a posturilor de radio publice, care in prezent sunt controlate de comunisti. In cazul in care un astfel de scenariu se va materializa, AIE poate sa mearga linistita la alegerile anticipate, comenteaza Kommersant. Potrivit acestui cotidian, “o data cu alegerea liberalului Mihai Ghimpu ca presedinte al parlamentului, in Republica Moldova a avut, practic, loc o revolutie de catifea anticomunista”. Aliantei de dreapta ii lipsesc insa opt voturi pentru a putea alege presedintele Republicii Moldova, care are nevoie de 61 de voturi de la cei 101 deputati din legislativul de peste Prut. Cele patru partide de dreapta au crezut ca pot atrage de partea lor inca cel putin opt comunisti, dar lucrul acesta nu s-a intamplat deocamdata. Directorul adjunct al Institutului pentru statele CSI si tarile baltice, Vladimir Jarihin, a explicat pentru Pravda ca anul viitor vor avea probabil din nou alegeri in Republica Moldova, fiindca “actuala coalitie discuta cu comunistii prin intermediul ultimaturilor”, iar Ghimpu este un “caraghios”: “Daca vrea sa se reunifice cu Romania, atunci sa dea Transnistria Ucrainei. Doar pana in 1940 pe teritoriul ei a existat Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca in cadrul RSS Ucraineana. si atunci dreptatea istorica va fi refacuta. Iar in UE, oricum, nimeni nu asteapta R. Moldova”.
sursa: romanialibera.ro
Hidden Secrets on the dollar bill
The Secrets Behind The U..S. Dollar Bill. Whom does the government worship?
Guvernantii - 80 la suta salariu, 100 la suta iresponsabilitate
In urmatoarele patru luni se vor face economii consistente la bugetul de stat. Ministrii Cabinetului Boc au decis sa renunte la 20 la suta, pe urmatoarele patru luni, din salariul de demnitar. Printr-o declaratie pe proprie raspundere, fiecare membru al guvernului a incercat sa arate electoratului cat de responsabila este clasa politica in fata vicisitudinilor crizei. Daca luam in calcul primele opt luni de guvernare si observam “performantele” economice ale liderilor Coalitiei, nu putem sa nu ne intrebam cum mai au tupeul cei care ne conduc sa isi mai incaseze chiar si cele 80 la suta ramase din salariu. Fiti siguri ca acesta nu reprezinta nici unu la suta din banii pe care alesii ii cheltuie in fiecare luna. De altfel, nici Videanu, nici Berceanu, nici Udrea, nici Ilie Sarbu, iar lista este lunga in Cabinetul Boc, nu stau in salariul de bugetar pe care il ridica in fiecare luna. Afacerile lor sunt la nivel inalt, grupurile de interese din jurul acestora cer, dar si ofera mult, asa ca cei 20 la suta mult clamati nu reprezinta decat o noua mostra ieftina de demagogie. Chiar daca nu ar primi niciun ban drept salariu sau chiar daca ar trebui sa aduca de acasa, la sfarsitul fiecarei luni, contravaloarea a doua, trei, cinci, chiar zece salarii, marea majoritate a ministrilor actuali ar accepta instantaneu sa se “sacrifice pentru interesul national”. In Romania anului 2009, in care Justitia se afla in cautarea unei reforme pierdute printre interese de partid si in care legea este aplicata in functie de grosimea plicurilor primite de magistrati, este inca posibil ca odrasla unui decident al zilei sa iroseasca, intr-o singura seara, salariul integral al taticului demnitar fara ca nimeni sa se oboseasca sa ceara sau sa dea vreo explicatie in acest sens. Alesii ne dau garantii ca nu vor fi probleme cu plata salariilor si a pensiilor pana la sfarsitul anului. 20 de miliarde de euro, banii care au inglodat milioane de romani in datorii, maresc tupeul liderilor. Acestia, prinsi pana la gat in compromisuri, interese si lupte politice, uita ca in 2010 nu va mai exista un nou imprumut care sa mai salveze Romania inca un an.
Din pacate, partidele privesc totul prin prisma prezidentialelor. Chiar daca Basescu, Geoana, Antonescu sau alt prezidential ar sti ca va castiga scrutinul din noiembrie, iar a doua zi tara va intra in colaps, ar accepta acest lucru fara nicio remuscare. Nu exista nicio diferenta intre cei mai sus mentionati. La fel de avizi de Putere, incapabili sa inteleaga ceva din drama unei tari care nu a ajuns inca la apogeul crizei, slugi ale cercurilor de interese care ii manevreaza ca pe niste marionete. Schimbarea de care se tot vorbeste nu se reduce doar la schimbarea actualului presedinte si a actualei Coalitii. Realitatea este ca tot liberalii, tot democrat-liberalii, tot social-democratii, intr-o formula sau alta, se vor regasi la guvernare. Astazi adversari, maine prieteni. O realitate trista care nu poate fi inlocuita decat cu una si mai trista. Somajul creste. Numarul firmelor care se declara invinse de fiscalitatea excesiva a unui guvern incompetent si arogant este tot mai mare. Economia continua sa piarda teren in fata crizei. Industria este afectata, agricultura lasata prada secetei, comertul a ajuns pe butuci. Nimic nu merge in Romania. Cu toate acestea, disperarea alesilor de a castiga prezidentialele si de a-si mentine privilegiile si imunitatea, se prezinta ca o suprema iresponsabilitate. Probabil ca vom supravietui pana la prezidentiale. Dar cand banii se vor epuiza, pentru ca nu ai cum sa tot iei, sa acoperi gaurile si sa rezisti cat timp pui tot mai putin in loc, iar miliardele imprumutate vor deveni amintire, realitatea economica va fi una devastatoare.
Cursul va sari de 5 lei, inflatia ne va aduce aminte de perioadele de trista amintire, somajul va scapa de sub orice control… Abia atunci populatia va ajunge pe culmile disperarii. Explozia sociala nu va ierta nimic in calea sa. Minciunile alesilor, bla-bla-urile de doi bani, isi vor dovedi ineficienta. In fata valului nemultumirilor populare, ei, alesii, vor incerca sa se ascunda in spatele muntilor de demagogie si interese. Insa vor fi spulberati ca niste personaje de trista amintire. Din fericire, sfarsitul aduce si un nou inceput. Unul in care populatia trebuie sa aiba singurul cuvant de spus.
Iulian Badea
sursa: cronicaromana.ro
Cezarul cere mai mult de la supusi
Majorarea impozitelor locale cu 20% si o posibila impozitare a terenurilor agricole sunt primele semnale ale unei politici fiscale tot mai aplecate catre spolierea cetateanului de rand.
Cand un ministru social democrat spune raspicat ca a venit vremea sa dam Cezarului ce e al Cezarului e clar ca doctrinele de partid nu mai au absolut nici o legatura cu politica de guvernare. Ilie Sarbu, ministrul agriculturii, a scapat porumbelul din gura si a punctat cat se poate de evident: “Trebuie, in final, sa dam si la stat ceea ce i se cuvine.
Sau sa dam Cezarului ce e al Cezarului, ca altfel noi de la Cezar tot cerem, tot asteptam. Daca tot o sa dam, visteria va fi goala si nu mai are Cezarul de unde sa dea ».
Evident, domnul ministru se referea la impozitul agricol, in conditiile in care statul subventioneaza agricultura dar nu culege mare lucru de pe urma ei. Ca sa nu existe nici un dubiu, seful, pe linie de guvern al ministrului agriculturii, premierul Emil Boc, a vorbit si el despre o crestere a impozitelor locale cu 20%, incepand cu anul viitor.
In contrapartida, domnul Emil Boc ne promite ca va mentine cota unica de impozitare si, mai mult, ar putea introduce sistemul de neimpozitare a profitului reinvestit, poate chiar din toamna acestui an. O mana spala pe alta si amandoua se imfrunta din buzunarul cetateanului, ultima solutie pentru a mai aduna bani la buget.
Masura de impozitare a veniturilor agricole nu este o noutate in politica romaneasca, inclusiv fostul ministru de finante, liberalul Varujan Vosganian, cerand la un moment dat introducerea ei. Si, atunci aveam crestere economica. Peste tot in tarile dezvoltate ale Uniunii Europene exista un asemenea impozit, compensat insa de subventii duble fata de cele pe care le primesc agricultorii romani.
Pe de alta parte, introducerea impozitului agricol a fost vazuta ca o modalitate de a obliga taranii romani sa-si lucreze terenurile aflate in parloaga, sau sa-i determine sa se uneasca in asociatii agricole, unde s-ar putea practica agricultura de mare performanta. Nu in ultimul rand, s-a spus, cine nu e in stare sa-si lucreze terenul, atunci sa-l vanda, sa-l arendeze celor ce au posibilitatea sa-l exploateze eficient.
Daca nu am fi simtit de atatea ori pe pielea noastra ca o masura coercitiva nu duce, cel putin in Romania, niciodata la efectele scontate, mai ca am fi fost de acord si cu introducerea impozitului pe terenul agricol.
Pe perioada de criza insa, aceasta masura ni se pare absolut hazardata. Gospodariile din Romania sunt intr-o proportie covarsitoare gospodarii de subzistenta. De aici, in cele mai mult cazuri, nu se face nici un fel de profit.Taranul isi asigura mare parte din necesarul de consum al familiei lui, iar in cazul unui surplus isi compenseaza, adesea prin troc, alte necesitati.
O agricultura de tip feudal nu poate fi impozitata, decat cu riscul adancirii saraciei. Pe de alta parte, marile exploatatii agricole, atatea cate sunt ele in Romania, platesc statului impozite ca oricare alt agent economic si orice taxare suplimentara le poate impinge spre faliment.
Asadar, daca Cezarul este atat de disperat dupa bani, foamea lui nu poate fi potolita decat cu riscul saracirii supusilor. Este cat se poate de adevarat, cele aproape trei milioane de hectare de teren agricol ramas necultivat, dintr-o suprafata arabila totala de circa 10 milioane de hectare, sunt o mare pierdere pentru agricultura Romaniei.
Terenurile parloaga nu sunt insa o consecinta a lipsei impozitarii, ci mai curand a lipsei de capital, a imbatranirii populatiei de la sate si, mai ales, a sistemului deficient de desfacere a produselor. In lipsa pietelor, a unui sistem eficient pe intreg lantul, de la productie pana la desfacere, nu putem vorbi de performanta in agricultura. Or, unde nu-i performanta nu poate fi nici profit si, in consecinta nici venituri din impozite suplimentare.
Sa ne indreptam insa atentie si catre cealalta masura anuntata de guvernul Boc, respectiv cresterea taxelor locale cu 20%. Fara discutii, aici nu mai este vorba de a-i da Cezarului ce i se cuvine, pe motivul ca « visteria e goala si nu mai are Cezarul de unde sa dea », dupa cum zicea ministru Sarbu.
Aici avea de-a face cu o spoliere evidenta a cetatenilor, constransi sa aduca mai multi bani la un buget aflat apoi la cheremul autoritatilor. Presupunand ca banii colectati suplimentar ar fi folositi tot in interesul contribuabilului, am zice ca si aceasta masura poate avea justificare.
Dar, cand stim cum se cheltuie banul public nu putem decat sa spunem stop jafului. Primul ministru Emil Boc spunea zilele trecute ca guvernul pe care-l conduce a cheltuit in primele sase luni ale acestui an vreo patru miliarde de euro, numai in programe de investitii, ceea ce reprezinta aproape jumatate din totalul sumei alocate pentru 2009.
Pe de alta parte, autoritatile locale s-au dovedit mult mai putin entuziasmate la acest capitol, cheltuind doar 15-17% din fondurile alocate. Prima intrebare ar fi, pai daca nu sunt in stare sa consume nici ceea ce au in prezent, la ce mai e nevoie de impozite marite ?
Baronii locali, care au dorit guvernarea cu orice pret, au ca principal obiectiv tocmai cheltuirea banilor publici, caci de acolo le picura si lor, sau firmelor clientelare, cate ceva. Insemneaza ca, ori banii nu le-au intrat la bugete, ori ca au fost prinsi pe picior gresit si nu au avut timp sa faca proiecte pentru atragerea finanantarii. In realitate, explicatia e alta.
Din experienta anilor trecuti, stim ca in teritoriu tacticile de cheltuire a banilor publici sunt extrem de diverse. Daca te grabesti sa faci investitii, mai ales in perioada asta de criza, multa lume ( inclusiv organele de control) este cu ochii pe tine.
Au trecut vremurile cand lucrarile supraevaluate se derulau ca pe banda umfland conturile firmelor private. Acum e recesiune si din orice neatentie poate izbucni scandalul. Asa ca, daca tot au mai ramas ceva bani de cheltuiala, mai bine sa-i impingi catre sfarsitul anului, cand orice asa zisa investitie isi poate gasi justificarea, iar vigilenta scade proportional cu belsugul meselor de sarbatori.
Ce programe de reabilitare termica a cladirilor, ce gropi de gunoi ecologice sau proiecte de apa si canalizare, cand toate acestea dureaza ? Or, mandatul de primar nu e vesnic, iar in aceste vremuri tulburi trebuie sa mizezi pe obiective cu bataie cat mai scurta, ca sa intelegi ceva din mandatul incredintat de alegatori.
Altfel spus, putem sa-i dam asigurari domnului prim ministru, ca pana la sfarsitul anului procentul de cheltuieli al autoritatilor locale va recupera terenul pierdut,chiar daca ar fi sa facem fantani arteziene, ceasuri publice poleite cu aur, covoare de gazon si alte asemenea aberatii, doar de dragul cheltuirii banilor. Daca pentru asta se impune sa crestem impozitele locale cu 20%, atunci sa-i dam bataie. Sa dam Cezarului ce e al Cezarului.
Alexandru Moldovan
sursa: bloombiz
How The Elite Control Politics
It is very important for us all to realise that we’re living under a simple but clever system that has been designed to contain revolution whilst projecting the illusion of being a free, fair and open democracy. The 2-party system provides firm support for the elite to implement their agenda from the top down, whilst the ordinary people at the grassroots level squabble between themselves over which political party is the best. In reality, it doesn’t matter which of the two parties you vote for because the same agenda will unfold regardless. Hence, both parties are controlled at the very top by the same force.
The President Who Told The TRUTH
This video contains one of the most awesome, inspiring and truthful speeches ever given by a president. This very speech must have caused a lot of panic among the higher echelons of the elite. Kennedy had been in office for only 3 months and he was already taking unprecedented steps to empower ordinary people. Kennedy did more for civil rights than any other president since Abraham Lincoln. Kennedy was a big supporter of the constitution, he was against the tyranny of big government. He wanted to withdraw US troops from Vietnam. He wanted to abolish the CIA and Federal Reserve, and he warned us of criminal elements within the establishment who wanted to cease an opportunity to restrict peoples freedoms. He urged the press to be more open and to fulfill its obligation to inform the American people about pertinent facts. And on top of that he spoke openly and candidly about the dangers of secret societies and their influence over the way government works. So is it any wonder that he was dramatically silenced only two years after making this epic speech?
here is a transcript of the speech: http://www.jfklibrary.org/Historical+…
For this video I have included the main parts of JFK’s speech, where he warns us about the dangers of secret societies.
It seems that Kennedy wanted to blow the whistle when he found out about the true scale of corruption within the establishment and how freemasonry and other secret societies play an integral part in this corrupt agenda. It also seems that Kennedy wanted to speak out about the closed and secretive nature of organisations like the freemasons, especially at the higher levels. And it is only when a freemason reaches the higher levels that he can gain a fuller understanding of the kind of organisation he is part of. Freemasonry also has its own set of rules, oaths, allegiances and rituals that are considered higher in importance than the ordinary code of conduct that we ordinary people live by. And the higher up you go in freemasonry, the more strange and daring the initiation rituals become; this is a hallmark of the way criminal gangs operate. Remember, just because someone wears a suit and a tie, that doesnt necessarily make them a better person than the mugger in the alley with the baseball bat.
I find it very curious that some people compare Obama with Kennedy, as if they are both one and the same. But you only have to look at the people that Obama has recruited to work alongside him to realise where he’s coming from. Employing Zbigniew Brzezinski as his Chief Foreign Policy advisor is just one example. Then on top of that, Obama admits to being a globalist and he has publically admitted to attending a CFR meeting where he gave a speech. But what makes me feel most uncomfortable is the way that Obama stuttered and lied about the significance of his speech at the CFR. When question about his CFR involvement, Obama said: “I dont know if I’m an official member.” - He wants us to believe that the CFR would allow someone to attend their meeting and give a speech, and yet not even discuss the issue of membership. You’re either a member of something or you’re not, so the word “official” is an irrelevant filler word. If he doesn’t know that he’s a member then that could only mean that he is not a member - in which case, why didn’t he just say: “I am not a member, although I did speak there once?” Why not just be open and honest about it instead of stuttering and lying in an attempt to downplay the significance of it?
JFK’s assassination was probably executed by CIA resources developed in the anti-Castro campaign that Kennedy was cancelling, and redirected against the internal threat, Kennedy. The investigation which followed the assassination was overseen and directed by Freemasons, who could influence the selection of the rest of the investigative team and effectively control the results.
The JFK assassination appears to have been part a campaign of assassinations against a generation of leaders who posed challenges to the entrenched power structure. The death toll included John F. Kennedy, Robert Kennedy, Martin Luther King and Malcolm X. Viewed as a whole, one is driven to the conclusion that anyone advocating or supporting serious social reforms will not be tolerated in a leadership position.
sursa: youtube
Ce vor declansa razboaiele viitorului?
Pe masura ce incepem sa protejam mediul, unele din riscurile mai serioase de conflict vor fi eliminate, insa se vor naste alte posibilitati de criza. Razboaiele petrolului, care se desfasoara deja de cateva decenii pe Pamant, ar putea sa se termine odata cu petrolul, insa tipuri noi de conflict, controverse si suprize neplacute ne asteapta in viitor (inclusiv un ultim val de razboaie pentru petrol).
O privire rapida in viitor, aruncata de Foreign Policy, sugereaza ca instabilitatea produsa de aceasta tranzitie energetica mult-asteptata ne va forta sa ne confruntam cu noi forme de conflict. Iata doar cateva posibile tensiuni geopolitice in era energiei “verzi”:
Razboaiele comerciale
O sursa de tensiune internationala va fi “protectionismul verde”, adica incercarea unor tari de a ridica limite comerciale in fata tarilor care nu adopta masuri de limitare a emisiilor poluante.
Marirea si caderea puterilor petroliere
Vom fi martori ai consecintelor maririi si decaderii statelor a caror economie se bazeaza pe petrol. Mai intai, cresterea pretului la petrol - pana la 250 de dolari per baril, potrivit unor estimari- le va umple trezoreriile. Cu acesti bani, statele brusc imbogatite vor cumpara actiuni ieftine americane, dand emotii nationalistilor. Vor fi cateva decenii de prosperitate si putere.
Insa nu va mai fi cale de intoarcere o data ce petrolul va incepe sa se sfarseasca.
Statele petroliere bogate si puternice vor intra in declin. Cele mai prevazatoare se vor folosi din timp de bani pentru a-si investi intelept banii. Insa moartea lenta a economiei bazate pe petrol va duce la presiuni sociale si fracturi politice. Toate aceste convulsii se vor simti in intreaga lume.
Socurile de dupa boom-ul nuclear
Nu se va putea reversa schimbarea climaterica fara o mai larga folosire a energiei nucleare. Este eficienta, nu polueaza, o tona metrica de uraniu produce aceeasi cantitate de energie ca si 3.600 de tone metrice de petrol (aproximativ 80.000 de barili).
Este mai sofisticata si mai testata decat noile alternative energetice. Va fi tentanta si pentru tarile in curs de dezvoltare. In cele din urma insa, aceasta forma de energie are si o multime de riscuri - doua sunt mai importante: cum te debarasezi de combustibilul epuizat fara a dauna mediului si cum sa asiguri siguranta combustibilului de-a lungul ciclului vietii sale.
Cu fiecare centrala atomica construita, creste sansa unui accident sau a unui terorist hotarat sa-si spuna punctul de vedere “exploziv”. Expertul in arme nucleare Robert Gallucci este de parere ca un incident terorist nuclear este “aproape sigur”.
Un astfel de eveniment ar trimite unde de soc in intreaga lume si ar afecta toate aspectele vietii, de la controale mai stricte la aeroport la restrictii comerciale.
Razboaie pentru apa
Astazi, 1,1 miliarde de persoane nu au acces la apa curata, iar in doua decenii, potrivit unor estimari, doua treimi din populatia Globului va trai in regiuni unde apa este deficitara. Apa va fi “noul petrol” atat datorita valorii pe care o va capata cat si datorita razboaielor pe care le va declansa.
In mod ironic, goana dupa alternative energetice care sa inlocuiasca petrolul va duce la inrautatirea problemei apei, intrucat unele culturi agricole destinate producerii de biocarburanti consuma cantitati uriase de apa.
Litiul, un element “fierbinte”
In Asia, Europa si SUA, oamenii sunt tot mai incantati de masinile electrice, care ar pune capat dependentei de petrol si ar juca un rol semnificativ in scaderea emisiilor de dioxid de carbon. Problema este bateria masinilor electrice.
Se iau in considerare mai multe solutii, printre care si baterii care produc electricitate din reactia directa a litiului cu oxigenul. Cea mai probabila cale de actiune, pana acum, este bateria litiu-ion folosita pentru camere foto, computere si telefoane mobile. Acestea au capacitate mai mare si viata mai lunga decat modelele bazate pe nichel, asa ca sunt ideale pentru vehicule.
Asta inseamna ca litiul va de veni un bun extrem de cautat in anii care urmeaza. Mai mult, doua treimi din rezervele mondiale de litiu sunt concentrate in sudul Americii Latine, adica in Desertul Atacama, impartit de doua tari, Chile si Bolivia.
Acestea au o animozitate istorica, mai ales ca Chile a reusit sa taie accesul Boliviei la mare. Lupta celor doua state pentru investitori in domeniul litiului, si competitia intre minele lor de litiu ar putea conduce al un nou razboi- ca sa nu mai spunem ca mineritul litiului este o activitate foarte costisitoare.
Mai mult, China si Rusia, care au si ele rezerve semnificative de litiu, ar fi interesate sa alimenteze acest conflict, ca sa profite de pe urma scoaterii din ecuatie a rivalilor pe piata litiului.
sursa: ziare.com
Criza trece, dar ce ramane in urma este schimbat pentru totdeauna
Stirile economice din ultima vreme sunt din ce in ce mai optimiste si dau mai multa incredere atat oamenilor de afaceri, cat si cetatenilor de rand.
Insa nimic nu va mai fi niciodata la fel. De la cersetori la politicieni, de la functionari la brokeri, vietile tuturor au fost schimbate pentru totdeauna.
Reconfirmarea lui Ben Bernanke in functia de director al Fed, noile cresteri de pe bursele internationale, anuntul ca pretul caselor incepe din nou sa urce si ca increderea consumatorilor a revenit pe un trend pozitiv reprezinta un simbol al iesirii din recesiune.
Insa ceea ce se va intampla in urmatoarea perioada, si nu trebuie uitat ca exista inca riscuri foarte mari, este ceea ce se poate numi o intoarcere in anii 1930, arata o analiza a Times Online.
Marea Recesiune = Marea Exagerare
Marea Depresiune a fost evitata. Marerea Recesiune, care a fost prezisa de multi analisti economici ca va fi mult mai lunga si severa decat oricare alta, ar putea intra in istorie ca Marea Exagerare.
Lectia politica si economica ce poate fi trasa din toata aceasta poveste a ultimilor ani ar putea umple paginile multor carti.
Insa ce se intampla pe plan economic pe masura ce recesiunea paleste? Ceea ce e sigur e ca economistii ar trebui sa isi reediteze prognozele din ultima perioada. De fapt, toate drumurile pe care s-a spus ca le urmeaza economia globala in ultimii 30 de ani s-au dovedit a fi doar fundaturi.
Daca aceiasi analisti vor ca ceea ce spun sa fie luat in serios de acum inainte, ei trebuie sa invete sa abandoneze orice teorii rationale care vorbesc despre piete eficiente si cresteri economice.
Pietele NU au intotdeauna dreptate
De asemenea, toate ideologiile care au stat la baza capitalismului sunt daramate acum.
Sloganul din timpurile lui Margaret Thatcher si Ronald Reagan - “Piata are intotdeauna dreptate” nu mai are niciun sens.
Economistii trebuie sa recunoasca faptul ca pietele fac uneori greseli catastrofale, chiar si atunci cand, din punct de vedere teoretic, sunt perfecte.
Si, odata ce acest mit este daramat, o serie de alte probleme se ridica automat, ideea de perfectionare a economiei din ultimele decenii fiind spulberata putin cate putin.
Politicienii, intre muma si ciuma
Insa, pe masura ce tot mai multe tari ies din recesiune, trebuie evidentiate efectele ei asupra politicienilor, economistilor, bancherilor, oamenilor de afaceri si cetatenilor de rand.
Titlurile scrise cu majuscule in mai toate ziarele care anunta sfarsitul crizei economice si statisticile pompoase care le urmeaza nu ii incalzesc prea mult pe cei care au ramas fara slujbe, fara case sau pe cei mai norocosi care doar si-au cheltuit toate economiile in aceasta perioada.
Somajul va creste in continuare la nivel global in urmatorul an, taxele, dobanzile, toate lucrurile pentru care contribuabilii trebuie sa scoata bani din buzunar vor creste si ele mai departe.
Singura consolare e probabil doar ca vor creste mai putin decat ar fi facut-o daca nu am fi trecut prin aceasta criza. Si asta pentru ca bancherii si politicienii isi vor uni fortele in incercarea de a aduce o crestere economica cat mai mare, in timp ce guvernele si-ar reduce datoriile pe care le-au facut in aceasta perioada.
Cat despre politica, este putin probabil ca cei care s-au aflat la conducerea guvernelor lumii pe timp de criza sa castige capital politic de pe urma iesirii din recesiune.
Cu toate acestea, exista cativa lideri care au iesit drept salvatorii natiunilor pe care le conduc. Printre acestia se numara presedintele american Barack Obama, cel francez, Nicholas Sarkozy, sau premierul italian, Silvio Berlusconi.
Cert este ca, desi s-ar putea spune ca, in linii mari, ceea ce a fost mai greu a trecut, viziunea a miliarde de oameni despre viitor si increderea lor in stabilitate s-a schimbat radical in doar cateva luni si nu va mai fi niciodata aceeasi.
sursa: ziare.com
Forced vaccinations, quarantine camps, health care interrogations and mandatory “decontaminations”
The United States of America is devolving into medical fascism and Massachusetts is leading the way with the passage of a new bill, the “Pandemic Response Bill” 2028, reportedly just passed by the MA state Senate and now awaiting approval in the House. This bill suspends virtually all Constitutional rights of Massachusetts citizens and forces anyone “suspected” of being infected to submit to interrogations, “decontaminations” and vaccines.
It’s also sets fines up to $1,000 per day for anyone who refuses to submit to quarantines, vaccinations, decontamination efforts or to follow any other verbal order by virtually any state-licensed law enforcement or medical personnel. You can read the text yourself here: http://www.mass.gov/legis/bills/senate/186/st02pdf/st02028.pdf
Here’s some of the language contained in the bill:
(Violation of 4th Amendment: Illegal search and seizure)
During either type of declared emergency, a local public health authority… may exercise authority… to require the owner or occupier of premises to permit entry into and investigation of the premises; to close, direct, and compel the evacuation of, or to decontaminate or cause to be
decontaminated any building or facility; to destroy any material; to restrict or prohibit assemblages of persons;
(Violation of 14th Amendment; illegal arrest without a warrant)
…an officer authorized to serve criminal process may arrest without a warrant any person whom the officer has probable cause to believe has violated an order given to effectuate the purposes of this subsection and shall use reasonable diligence to enforce such order. [Gunpoint]
(Government price controls)
The attorney general, in consultation with the office of consumer affairs and business regulation, and upon the declaration by the governor that a supply emergency exists, shall take appropriate action to ensure that no person shall sell a product or service that is at a price that unreasonably exceeds the price charged before the emergency.
“Involuntary Transportation” (also known as kidnapping)
Law enforcement authorities, upon order of the commissioner or his agent or at the request of a local public health authority pursuant to such order, shall assist emergency medical technicians or other appropriate medical personnel in the involuntary transportation of such person to the tuberculosis treatment center.
$1,000 / day in fines
Any person who knowingly violates an order, as to which noncompliance poses a serious danger to public health as determined by the commissioner or the local public health authority, shall be punished by imprisonment for not more than 30 days or a fine of not more than one thousand dollars per day that the violation continues, or both.
Forced vaccinations
Furthermore, when the commissioner or a local public health authority within its jurisdiction determines that either or both of the following measures are necessary to prevent a serious danger to the public health the commissioner or local public health authority may exercise the following authority: (1) to vaccinate or provide precautionary prophylaxis to individuals as protection against communicable disease…
Forced quarantine for those who refuse (illegal imprisonment without charge)
An individual who is unable or unwilling to submit to vaccination or treatment shall not be required to submit to such procedures but may be isolated or quarantined pursuant to section 96 of chapter 111 if his or her refusal poses a serious danger to public health or results in uncertainty whether he or she has been exposed to or is infected with a disease or condition that poses a serious danger to public health, as determined by the commissioner, or a local public health authority operating within its jurisdiction.
Arrest for refusal to be “decontaminated”
If an individual is unable or unwilling to submit to decontamination or procedures necessary for diagnosis, the decontamination or diagnosis procedures may proceed only pursuant to an order of the superior court… During the time necessary to obtain such court order, such individual may be isolated or quarantined pursuant to section 96 of chapter 111 if his or her refusal to submit to decontamination or diagnosis procedures poses a serious danger to public health or results in uncertainty whether he or she has been exposed to or is infected with a disease or condition that poses a serious danger to public health.
Interrogation
When the commissioner or a local public health authority within its jurisdiction reasonably believes that a person may have been exposed to a disease or condition that poses a threat to the public health, in addition to their authority under section 96 of chapter 111, the commissioner or the local public health authority may detain the person for as long as may be reasonably necessary for the commissioner or the local public health authority, to convey information to the person regarding the disease or condition and to obtain contact information… If a person detained under subsection (1) refuses to provide the information requested, the person may be isolated or quarantined pursuant to section 96 of chapter 111 if his or her refusal poses a serious danger to public health…
Forced isolation and quarantine
An order for isolation or quarantine may include any individual who is unwilling or unable to undergo vaccination, precautionary prophylaxis, medical treatment, decontamination, medical examinations, tests, or specimen collection and whose refusal of one or more of these measures poses a serious danger to public health or results in uncertainty whether he or she has been exposed to or is infected with a disease or condition that poses a serious danger to public health.
Forced entry into any home or building…
There’s a lot more in this bill, including language that allows Mass. police to enter any home or building without a search warrant, to destroy any object or building they suspect may pose a threat to public safety, to order the closing and / or decontamination of any facility using highly toxic chemical decontamination agents, and to arrest, detain and interrogate anyone who gets in their way.
Meanwhile, all state law enforcement and medical personnel are granted complete immunity from prosecution for their part in violating your Constitutional rights. So if they violate your right to due process, or they accidentally destroy your home, or they kill your family dog because they suspect it might be infected, you have absolutely zero recourse.
Under this bill, Massachusetts becomes a medical police state. There is no debating it. It’s all written, clear as day, in this law: The citizens of Massachusetts will have no rights, period. The Constitution is ancient history. You are now the property of the State.
Kiss your freedoms goodbye
Massachusetts, it seems, has never met a vaccine it didn’t like. This is the same state that rounded up the parents of schoolchildren who hadn’t been vaccinated, then corralled them into a courtroom (with attack dogs standing guard outside) and forced vaccine injections onto all the schoolchildren under the threat of jail time for parents who resisted.
Remember, readers, that this is all taking place in the “land of the free,” a nation that former President George Bush claimed was so envied around the world that terrorists attacked America because they “hate freedom” and wanted to destroy our way of life. But terrorists need no help attacking freedom as long as Massachusetts is in the vaccine game, because this latest form of “gunpoint medicine” destroys freedom for everyday Americans in a way that terrorists could have never hoped to accomplish with all the bombs in the world.
Massachusetts, it seems, has done what terrorists could not: It has turned “free” Americans into medical slave subjects who no longer have any freedom to decide the details of their own medical care. All options have been stripped from them but one: The Big Pharma option. That’s the one that involves using untested, unproven and potentially dangerous vaccines that could paralyze you or even kill you. All to defend you against a virus that’s so weak, almost anyone with decent levels of vitamin D and basic nutrition can resist the virus without incident.
But Massachusetts, as you’ll see below, is just the beginning. It turns out that the whole nation could soon find itself under a similar forced vaccination policy…
Isolation camps, forced vaccinations and more
In 2006, former President George Bush signed into law the Public Readiness and Emergency Preparedness Act (PREP). It gives power to the Secretary of the U.S. government’s Health and Human Services department (HHS) to declare any infectious disease a “national emergency” and therefore require mandatory vaccination of the entire population. Because of the existence of this PREP Act, the entire population of the USA is now but one pen stroke away from being subjected to mandatory swine flu vaccinations at gunpoint.
Those who resist such vaccines will be arrested and taken away for “isolation” in domestic prison camps. They can’t just leave vaccine refusers free to live among the population, of course, because that would send the message that anyone can refuse the vaccines without consequence. So they’ll arrest those who refuse the vaccine, labeling them “a threat to national security” (enemies of the state) and imprison them without trial, without charges and without any legal representation whatsoever.
Meanwhile, all those who take part in enforcing these crimes against the American people will be granted complete immunity. From the HHS website: “[the Secretary may] issue a declaration… that provides immunity from tort liability (except for willful misconduct) for claims of loss caused, arising out of, relating to, or resulting from administration or use of (vaccine or other pharmaceutical) countermeasures to diseases, threats and conditions determined by the Secretary to constitute a present, or credible risk of a future public health emergency…”
There are other laws already on the books that strip Americans of virtually all Constitutional rights in a “pandemic emergency” scenario. One such act is The Pandemic and All-Hazards Preparedness Act (S. 3678), which probably merits another article altogether.
Have no illusions: At the stroke of a pen, the Constitutional rights of all Americans will be immediately suspended. Mandatory vaccinations and “decontaminations” will kick in and the mass arrest of resisters will begin. There will be no court, no trial, no jury and no due process. Your actions will be dictated to you by a law enforcement officer or a health care worker who has been granted complete immunity, so if you just happen to get kicked around a bit (or shot), there’s really nothing you can do about it.
Some might argue these are necessary actions to save a nation from a deadly pandemic. And yet they forget that the pandemic has been intentionally allowed to worsen by censoring information about vitamin D and natural remedies that could stop it. Somebody at the top, in other words, wants this pandemic to get really bad, perhaps because it allows them to invoke precisely the draconian response I’ve outlined in this article. Seizing power in a Democracy cannot be accomplished by simply declaring war on the rights of the People. Rather, a situation must be engineered where the People are so desperate that they beg to be controlled. Releasing a pandemic into the wild is the perfect way to accomplish precisely that.
Timing
None of these laws will be invoked before the vaccines are ready in large numbers, of course. Part of the purpose in all this is to prop up Big Pharma profits with massive vaccination efforts, so until the vaccines are actually available, don’t expect to see any declarations of a public emergency.
It might take until October or November before the vaccines are readily available in sufficient quantity to inject just half the U.S. population. But once that milestone is reached, a declaration of a pandemic emergency is imminent. Trust me on this point: They won’t let all those hundreds of millions of vaccines sit around unused; they’ll make sure they get injected into the People as soon as possible, because that’s the only way to justify making more.
So the sequence of events we’re likely to see here are:
#1) Waiting on vaccine manufacturing to procure at least 150 million doses in the U.S. Probable timeframe = October.
#2) Hyping up a few local swine flu breakouts in schools in order to justify step #3. Probable timeframe = November / December.
#3) Declaring a full-blown national emergency and announcing mandatory vaccinations for everyone (to use up the vaccines that are now available). Probable timeframe = January / February / March.
#4) If the disease continues to spread, this is when you’ll see forced entry into homes and buildings, forced “decontamination” sprayings, widespread arrests and forced quarantine of resisters, Martial Law and a complete crackdown on freedoms (especially in the inner cities). This will likely continue through the winter until Spring arrives, bringing the sunshine that will suppress the virus around the May 2010 timeframe.
All this is written in black ink. It’s already part of the pandemic response plan. Body bags, FEMA camps and much more.
Two years ago, this was all the domain of conspiracy theory “wingnuts.” Now it’s State law. Now it’s being openly discussed in security conferences and health care meetings. What will we do when the hospital beds are full? How will we accomplish the “involuntary transportation” of those who are infected? Are there enough zip-tie handcuffs to go around? How do we disarm and arrest citizens who refuse to be vaccinated? How do we prevent National Guard troops from becoming infected themselves?
These are the questions circulating now at high levels, all across the world. And the answers are always the same: Abandon freedoms. Strip the People of any rights. Dictate from the top down and arrest anyone who gets in your way.
Welcome to the Land of the Free. I hope you are prepared for what looks to be coming, because this isn’t America anymore, folks. This is Amerika, and the Constitutional rights you thought you had are about to be written right off the books.
Mike Adams
sursa: Natural News
Discreditarea institutiilor, o ecuatie cu (ne)cunoscute politice
Subordonarea institutiilor statului. Uriasa miza a 20 de ani de neintrerupta lupta pentru Putere. Numirea, pe criterii care au exclus din start competenta, in fruntea acestora a unor oameni de casa ai partidelor aflate la guvernare este de notorietate si prezinta, in modul cel mai jalnic, decredibilizarea accentuata a Administratiei, a tuturor celor responsabili sa aplice legea pe plaiurile dambovitene. Dupa ce le-au supus celor mai groaznice perversiuni politice, decidentii zilei incep sa-si afiseze neobrazata si mimetica ingrijorare fata de tentativa discreditarii institutiilor statului.
De fapt, atragerea institutiilor statului in lupta murdara, plina de interese, orgolii si compromisuri a liderilor, face parte din peisajul grotesc al unei Romanii afectate tot mai grav de o criza economica, ce nu pare dispusa sa ne paraseasca prea curand.
Administratia Prezidentiala, in speta Traian Basescu, se transforma (dupa ce a fost avocatul Educatiei, al Justitiei, al Internelor, al Cercetarii, al Culturii, al tuturor domeniilor care se confrunta cu grave neajunsuri financiare) si in avocatul neconditionat al institutiilor statului, folosite - in opinia sa - in razboaiele electorale. “Scandalul Basescu” nu face parte dintre prioritatile sefului statului, care se da convins ca toti cei abilitati vor reusi sa dezlege musuroiul intereselor financiare si politice care il au in prim-plan pe fratele cel mic al domniei sale. Poate cel mult un copil de clasa primara mai crede ca autoritatile isi conduc si finalizeaza anchetele indiferent de numele persoanei cercetate.
Cat timp toti cei indrituiti sa duca pana la capat acest caz stiu ca orice pas gresit poate conduce la mazilirea lor, cat timp sefii lor sunt numiti pe considerentele pe care le-am mentionat, nu se va schimba nimic. Cazul Basescu va ramane unul tabu, ca multe altele care au gravitat pe scena politica de dupa 1990. Una dintre dramele Romaniei ramane subordonarea politica a institutiilor statului, a celor datori sa nu faca rabat de la aplicarea legii. Din acest punct, totul se reduce la vorbe goale. Iar “convingerile” sefului statului in privinta eficientei si impartialitatii unei anchete , ca si ale celorlalti actori politici, nu fac decat sa deformeze inca o data o realitate, din pacate, dramatica. Partidele care ajung la guvernare nu fac altceva decat sa imparta in parcele tara. Zona asta este a mea, cealalta este a ta, si asa mai departe. La fel si in cazul ministerelor. Cat timp ministerul X este condus de unul dintre liderii partidului Y, este evident ca o ipotetica cercetare in cazul unei persoane (Z), se pliaza exclusiv pe influenta politica. Se cunosc, si nu putine, cazuri de procurori care au instrumentat dosare grele, pentru ca mai apoi sefii de directie din Parchete si DNA sa blocheze totul printr-o rezolutie cel putin bizara. Si cum avansarile in sistemul judiciar se fac in functie de criteriile cunoscute, nimeni nu pare dispus sa isi compromita cariera pentru ca a deranjat pe cineva foarte important. De altfel, anchetele de la noi sunt pline de ridicol. Ca si comisiile de ancheta. Comisia Udrea, Ridzi sau Nemirschi nu au reprezentat decat jocuri politice, in conditiile in care nici acuzatorii si nici acuzatul nu au dat impresia ca dau vreun ban pe aplicarea legii si aflarea adevarului in unul sau altul dintre cazurile in speta. La nivelul politic, aliantele se fac doar in functie de interesele de moment sau viitoare. Liberalii pot fi pe aceeasi lungime de unda si cu PSD, dar si cu PD-L, intr-un scandal, pentru ca in altul, partenerii de guvernare sa formeze tabere diferite. Tot ce conteaza este obtinerea cat mai multor voturi. Iar pentru atingerea acestui obiectiv, nimic nu este prea mult. Diversiuni, acuze, lovituri sub centura, aruncarea Romaniei in haul crizei… Coalitia si-a demonstrat in doar opt luni incapacitatea de a intelege ceva din situatia economica grava in care ne aflam. Ba mai mult, am avut de-a face cu un refuz categoric din partea celor aflati la Putere in privinta asezarii de comun acord, la aceeasi masa a intereselor Romaniei. Cat timp si Opozitia ofera doar mostre de demagogie, viitorul suna sumbru. Tot mai sumbru. Iar recitalul cu “discreditarea institutiilor statului” este cel mult o glumita electorala de doi bani…
Iulian Badea
sursa: cronicaromana.ro
Beţia faunilor (des)culţi
Am îndrăznit să citesc articolul lui Andrei Pleşu, din “Adevărul”, recomandat de camarila de ifosari şi ofuscaţii ecumenici, ca pe o mană care se împute dacă nu e prizată cu admiraţie şi zilnic.
E o porcărie şi o mitocănie.
Omul vrea să-i dea cineva bani, vreun îmbogăţit dintre hoţii de care s-a tot frecat prin toate guvernele şi cabinetele din decembrie roşu încoace, ca să fie precum Soros baci, specia aceea de illuminati care a construit la Budapesta modelul unui perpetuum mobile cu bani care fac alţi bani şi formează ofiţerii Noii Ordini Mondiale.
Mă loveşte sila cînd Pleşu vorbeşte despre elitele sale, despre “Colegiul Noua Europă”, unde fasonează scule tinere, oferindu-le celor doritori să le folosească în tot ceea ce înseamnă etajele superioare ale deciziilor viitoare, ca “de la el”. Îl citează pe Maiorescu, cînd vorbeşte despre eterna tranziţie a României, omul care a încercat să facă la “Junimea” aceeaşi jonglerie masonă ca şi Pleşul cel de azi.
Ideea cu elitele care schimbă paradigma unei societăţi nu e nouă, dar în mintea cititorului de ziar ea pare ruptă din copacul înţelepciunii. Societăţile omeneşti care nu doresc să moară democratic, acceptă să fie conduse de un nucleu dur de intelectuali, de profesionişti, care să-i treacă pîrleazul ogrăzii în care pute a bălegar şi îngheţata. Pentru o perioadă de cîţiva ani, acest nucleu se însărcinează să conducă ţara.
Pleşu o scaldă cu prostimea în modul lui de acrobaţie subţire, de beţie rece de faun bătrîn, deplîngînd ţara care îi refuză, deocamdată, mîna întinsă cu pumnul strîns pe pixul occidental. O ţară agrară, ruptă-n cur de foame, cu drumuri ca rîpele, cu oameni care se clatină de la amiază pe marginea potecilor, beţi de căldură, de neputinţă şi de alcool prost.
Antiteza deştepţilor săi, spre satisfacţia amărîţilor fără har şi fără sclipire, este Dan Puric care, după părerea pleşului, citează din autorii cu care nu se culcă noapte de noapte, care moralizează un popor pe care îl laudă ca perfect, care e smerit, dar ipocrit în dorinţa de a înflăcăra masele. Va fi rău de Puric, dacă au ajuns masonii să se împiedice de el, pe de o parte, iar extremiştii securişti, pe de altă parte. El este “aşa nu” al lui Pleşu, şi dacă frunzăreşti varza pseudoculturală românească, ai să găseşti la Patapievici modelul de om cuminte, manciurianul noilor visuri, cine altul decît Mihai Neamţu?- care are “smerenia” să citeze pe propriul blog, “Antiteze”, articololul ICRistului băsecian, în care este flatarisit fără ruşine.
Ni se ridică idolii de Dîmboviţa, de care Europa culturală habar nu are, de care ea nu se sinchiseşte, care din punct de vedere creativ, sunt nişte nulităţi care înoată în sosul scris de alţii, înşelînd “prostimea” cu damf de vorbă cultă şi subţire.
Iar peliticii noştri îi adoră!
Mă întorc pe şlepul- ponton, din port, de la Isaccea: mi-aş fi dorit să fiu ca omul ăla, care probabil ştie multe despre Dunăre, gunoaie şi timp. Şi, mai ales, despre înelunga răbdare cu care apa le duce pe toate, la vale.
sursa: rasvancristian
Romania, in pragul revoltei sociale
Mesaj ipocrit de la Palatul Cotroceni, titreaza Jurnalul National. Presedintele Traian Basescu, principalul sustinator al cresterii salariilor profesorilor cu 50%, cel care a promulgat anul trecut Legea de majorare a lefurilor, le-a servit ieri dascalilor o mostra de ipocrizie crasa, spunandu-le verde in fata ca majorarile salariale nu sunt altceva decat niste amagiri.
Seful statului, care in octombrie 2008 promulga Legea de majorare a salariilor profesorilor cu 50%, s-a exprimat ieri in fata cadrelor didactice, intrunite la Congresul Asociatiei Generale a Invatatorilor din Romania, ca si cand nu isi mai aminteste ce a spus in urma cu mai putin de un an.
“Apelul meu la dumneavoastra este sa nu va pacaliti, sa fiti realisti, sa alegeti solutiile care pun sistemul de educatie in stare de performanta, pentru ca Romania este condamnata daca tinerii nu vor face performanta ca urmare a scolii pe care au facut-o si vom ramane un vesnic importator de orice”, a spus ieri presedintele tarii.
Declaratia lui pare a iesi din gura unui alt om, daca ne amintim ceea ce sustinea cu toata convingerea in fata natiunii, la televizor, in prime-time, in urma cu 10 luni.
“Cu actuala salarizare, este imposibil ca in sistemul de educatie romanesc sa intre dascali care sa ii invete pe copii IT, matematica sau alte materii. Nici un dascal bun nu vine pentru 700 de lei in sistemul de invatamant”, spunea presedintele in octombrie 2008, la promulgarea Legii de crestere a salariilor.
In acel moment, Traian Basescu il contrazicea vehement, oricand apuca, pe premierul Calin Popescu Tariceanu, care ii spunea ca ne paste o criza si ca nu sunt bani de majorari.
Romania in pragul revoltei sociale, aflam din Ziua. In teritoriu, judecatorii si procurorii voteaza boicotarea alegerilor prezidentiale. Medicii ameninta cu proteste in octombrie. Concediul fara plata ne lasa fara profesori in scoli. Politistii nu mai vor sa sponsorizeze MAI-ul cu munca voluntara.
Daca in urma intalnirii cu managerii spitalelor va rezulta ca exista in continuare probleme cu acordarea sporurilor, personalul din Sanatate va participa, pe 7 octombrie in Capitala, la un amplu miting, a declarat pentru NewsIn, liderul Sanitas, Marius Petcu.
Sindicalistii din invatamant sunt nemultumiti de legea salarizarii unitare, care dezavantajeaza cadrele didactice cu experienta, un invatator necalificat ajungand sa fie platit mai bine decat unul cu experienta, a declarat vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Simion Hancescu.
“Oricum, grila per ansamblu nu ni se pare bine calculata si vom incerca sa crestem coeficientii”, a mai spus vicepresedintele FSLI, citat de NewsIn.
Politistii si personalul contractual din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) sustin ca nu mai sunt dispusi sa efectueze ore suplimentare in conditiile in care Guvernul vrea sa le compenseze doar prin timp liber, in 2010, masura considerata “un nonsens” si “o sfidare” si ameninta cu reinceperea protestelor.
“Politistii si personalul contractual din MAI au aflat cu stupoare despre hotararea Guvernului de a reglementa problema orelor suplimentare care s-au efectuat ori se vor efectua in anul 2009 abia in cursul anului 2010 si doar prin compensare cu timp liber”, se arata intr-un comunicat al Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC).
Instantele, blocate de legea salarizarii, anunta Evenimentul Zilei. Nemultumiti de proiectul legii unice de salarizare pentru care guvernul a anuntat ca-si va asuma raspunderea in septembrie, magistratii bucuresteni sunt hotarati sa treaca la “masuri drastice”.
De luni, nu vor mai intra in salile de judecata decat pentru a decide arestarea preventiva sau plasamentul minorilor.
Desi prin demersul lor incalca legea, magistratii Tribunalului Bucuresti au anuntat, ieri, prin vocea vice presedintelui institutiei, Laura Andrei, ca nu se vor mai pronunta in cauzele aflate pe rolul acestei instante. Mai mult, sunt hotarati sa boicoteze si alegerile prezidentiale, refuzand vehement sa mai faca parte din birourile electorale.
“Pana acum, un judecator cu grad de curte de apel si cu ani buni de experienta incasa venituri lunare de aproximativ 8.000 de lei. Multumita noului proiect de act normativ, acestea se vor reduce le 5.000 de lei”, se plangea, ieri, unul dintre participantii la Adunarea Generala a Judecatorilor de la CAB. Urmarea: nu doar ca vor bloca instantele, dar vor “sabota” cum se cuvine procesul electoral.
“Nu ne vom limita doar la a nu face parte din birourile electorale, dar nu vom mai judeca nici eventualele contestatii”, au sustinut acestia.
Sindicatele vor da Guvernul in judecata daca angajatii vor fi trimisi 10 zile in concediu fara plata, scrie Gardianul. Sindicatele ameninta ca vor da Guvernul in judecata daca trimit angajatii zece zile in concediu fara plata, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, asigurandu-i pe sindicalisti ca Executivul va gasi o modalitate de aplicare a acestei masuri fara a incalca legea.
Presedintele Aliantei Functionarilor Publici “Sed Lex”, Vasile Marica, a declarat, vineri la finalul discutiilor de la Ministerul Finantelor, ca sindicatele nu sunt de acord cu masura trimiterii zece zile in concediu fara plata a bugetarilor si ca Guvernul trebuie sa gaseasca o solutie pentru a nu incalca Codul Muncii.
Liderul “Sed Lex” a subliniat ca, pana in prezent, Executivul nu a venit cu aceasta solutie, prezentand sindicalistilor doar un draft referitor la aceasta masura.
Marica spune ca rectificarea bugetara se bazeaza foarte mult pe cele 10 zile de concediu fara plata ale bugetarilor. “Nu suntem de acord cu cele 10 zile de concediu fara plata si vom fi nevoiti sa dam statul in judecata. Vad ca Guvernul vrea sa ne puna in fata faptului implinit”, a afirmat Vasile Marica.
Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, i-a asigurat pe sindicalisti ca aceasta masura va fi aplicata respectand legea. “Sindicatele pot sa ne dea in judecata daca incalcam legea. Vom gasi o modalitate ca bugetarii din Romania sa intre in concediu fara plata respectand legea. Nu vrem sa derajam serviciile publice”, a precizat Gheorghe Pogea.
sursa: ziare.com
Black Eyed Peace-Where is the love
War is Peace! Ignorance is Strength! Freedom is Slavery! All hail Oceanic Ingsoc! (George Orwell’s 1984).
România fără planuri
Suntem campioni la proiecte încropite pe genunchi şi făcute din <>.
Unde va fi România peste cinci ani? Un răspuns convingător nu este în stare să dea niciun politician, ministru sau analist-comentator. Pentru că România nu are planuri. Fiecare dintre noi ne facem planuri: mai chivernisim nişte bani pentru că este criză, ne gândim la culesul viei, la zugrăvitul bucătăriei, să ne dea Dumnezeu sănătate să le ducem pe toate până la capăt! Aşadar, avem planuri în viaţa asta şi peste cinci ani putem să ne „vedem” şefi pe undeva (cine nu vrea să ajungă şef?).
Totuşi, unde va fi România peste cinci ani? Înainte de 1989, aş fi răspuns fără ezitare: vom ajunge în „Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată şi Înaintarea României spre Comunism”. Şi pentru asta existau planuri cincinale. Planurile se depăşeau. Cu burţile goale, cu minciuni, dar se depăşeau! N-am ajuns în „societatea multilaterală”. A fost o utopie, o prostie, comuniştii şi-au bătut joc de vieţile noastre! Dar aveam un plan cât de cât general, o iluzie, ceva care să ne amăgească…
De 20 de ani, România nu are niciun plan. Atât de tare ne-au scârbit planurile cincinale, încât le-am evacuat din viaţa României. Nomenclaturiştii din linia a doua ajunşi la putere s-au lepădat de cincinale, îmbrăcând hainele de capitalişti. Planificarea a devenit ceva… comunist. Cine planifică este comunist, adică prost.
Nu-mi amintesc să fi fost stabilit un plan pe patru sau şase ani (să nu fie cinci!) care să fi fost dus până la capăt, indiferent că a fost demis secretarul de stat, schimbat ministrul, premierul sau partidul de guvernământ. Toate planurile care s-au făcut la noi au fost nişte aranjamente pentru găşti, familii, clienţi şi pentru „ai noştri”. N-au fost planuri pentru România, ci nişte găinării ambalate şi prezentate cu ştaif la televizor.
Planurile cincinale au fost înlocuite cu… proiecte. S-a declanşat o altă întrecere (socialistă) de făcut proiecte. Asta după ce politicienii ne-au îmbrobodit cu promisiuni. Am înghiţit promisiunile, dar proiectele ne-au stat în gât. Suntem campioni la proiecte încropite pe genunchi, pe colţul mesei şi făcute din „vorbe”. Cade ministrul, cade şi proiectul. Doi impostori critică proiectul, se bagă proiectul în sertar. Şeful de partid strâmbă din nas la un proiect, hai să-l uităm! Rămâne „moştenirea grea”, care naşte „luări de poziţii”, acuze, polemici şi mult circ.
Reforma educaţiei, a sistemului sanitar, construcţia de autostrăzi, promovarea turismului – toate sunt dovezi clare că în minţile guvernanţilor şi ale politicienilor lipsesc planurile. Încă nu s-au născut acei conducători care, sacrificându-şi nevestele, progeniturile şi prietenii, să facă planuri numai pentru România. Brambureala continuă.
sursa: adevarul.ro
Iliescu a refuzat in 1991 oferta de unire a Moldovei cu Romania
♦ Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.
♦ Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu .
♦ Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. „Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru”, ne-a declarat fostul presedinte al Romåniei.
Ieri, Vladimir Voronin si Zinaida Grecianii au depus flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant. S-au tinut slujbe religioase in toate bisericile din centrele raionale ale republicii. S-a marcat astfel ziua in care Parlamentul de la Chisinau a aprobat Declaratia de independenta, iar comunistii vor sa induca ideea ca Stefan cel Mare este pionierul statalitatii Republicii Molotov. Putina lume mai stie insa ca Declaratia de independenta a fost elaborata de ambasadorul Aurel Preda din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, la solicitarea presedinteluiu Mircea Snegur, moment evocat in cartea amintita. Aurel Preda a fost insotit atunci de tanarul diplomat Valentin Stan, care, ulterior, avea sa devina un antiist feroce. Situatia politica era volatila atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Premierul Mircea Druc fusese inlaturat la ordinul Moscovei, iar Ion Iliescu semnase in primavara ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietica.
Functia de vicepresedinte sau macar senator
Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns. Recent, ambasadorul a publicat cartea „Memoriile unui diplomat oarecare“ si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie!
„Am fost prosti fiindca am fost saraci“
„Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania“. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea“, isi aminteste Aurel Preda. Primele semne ca „emanatii“ nu voiau sa auda de unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda. „Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea.“ Aurel Preda nu crede ca Iliescu se temea ca propunerea reunificarii ar fi fost „o provocare marsava“ din partea lui Snegur. Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste. „Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal „Multumesc!“…
Spaima atavica fata de Rusia sau angajamentul?
Mircea Druc, primul sef de guvern anticomunist si unyonist de la Chisinau, este uluit de dezvaluirile lui Aurel Preda: „Este un adevar catastrofal. A fost un moment formidabil, comparabil cu momentul din 1992, cand eu i-am propus consilierului lui Ion Iliescu sa lase circulatia libera pentru leul romanesc in Basarabia, la concurenta cu rubla si cu cuponul moldovenesc. Nedelciuc era pentru mine o personalitate controversata, dar este un om instruit. El nu a votat pentru referendumul din martie 1991 pentru pastrarea URSS. Despre Ion Iliescu stiu ca nu a fost niciodata unyonist si nici nu era sigur ca va ramane presedinte. Parlamentarii de la Bucuresti nu ar fi respins o asemenea propunere. Nici Snegur nu era sigur de soarta lui. Cat am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodata. A venit insa cu Petre Roman la Spitalul Elias, unde fusesem internat dupa ce am fugit de procurorii lui Gorbaciov de la Chisinau“. Era Ion Iliescu un tradator al intereselor Romaniei sau era bolnav de spaima fata de orice adiere de la Moscova? In toate cartile dumisale, parintele democratiei originale nu lamureste nici aceste aspecte. In Constitutia Romaniei nu exista nici o referire la reintregirea nationala, asa cum era in Constitutia Republicii Federale Germania. Acum, Republica Molotov se transnistrizeaza lent si fiindca parlamentarii de la Bucuresti au adoptat de fapt independenta Basarabiei fata de Romania, iar nu de Rusia. Medvedev l-a felicitat din nou pe Voronin si i-a propus „un parteneriat strategic adancit“. Pana una-alta, orginalul Declaratiei de independenta s-a pierdut in focul de la 7 aprilie 2009.
Viorel Patrichi
sursa: gardianul.ro
