Uniunea Europeana dovedeste ca n-ar fi in stare sa-si sprijine niciun membru aflat in situatia Greciei, tara care nu face acum decat sa plateasca pretul dezbinarii din zona euro.
Afirmatia ii apartine lui Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, si vine intr-un moment in care telenovela euro-greceasca ocupa deja prima pagina a principalelor publicatii din intreaga lume, cu ambele tabere flexandu-si amenintator muschii.
Cu un buget deficitar, un somaj la cote alarmante si retrageri masive de capital din tara, Grecia pare sortita unui deznodamant rapid si nefericit in fata creditorilor sai internationali.
Criza greceasca este insa dublata si de o profunda criza europeana, una in care mecanismele financiare din zona euro isi dovedesc impotenta in acordarea un sprijin real tarilor membre.
Iar Grecia nu este decat tara nimerita la locul nepotrivit intr-un moment istoric nepotrivit, arata Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, pentru CNN Money.
Un sistem ineficient
Pentru greci, cosmarul financiar va lua sfarsit abia in momentul in care vor gasi sustinere din partea unor guverne prietene.
Din nefericire, cu un cabinet format din membri ai unor partide extremiste, Atena cu greu se poate uita in jur dupa prieteni.
Problema Greciei nu rezida insa in culoarea politica a cabinetului de la Atena, asa cum problema Europei nu se rezuma doar la Grecia.
Adevarata chestiune pusa in dezbatere printre muschii incordati si ultimaturile trasate de o parte sau cealalta este daca mecanismele europene sunt in stare sa ajute sau sa salveze tarile membre aflate in impas financiar.
Raspunsul evident este ca nu o pot face, crede Pissarides.
Nu este o chestiune pe care sa o dezbati in inalte cercuri universitare, ci o realitate pe care o deprinzi din cursul economiilor din orice colt al lumii.
Iar politicienii si economistii abili schimba lucrurile ineficiente abia atunci cand ineficienta lor devine vizibila.
Negocieri orbesti
Ceea ce creditorii ii cer Greciei nu este insa o schimbare, ci chiar continuarea aceluiasi program, ignorand atat starea de fapt din economia elena, cat si vointa populatiei.
Programul de asistenta financiara are si partile sale bune: reforma institutionala si a pietei muncii, modernizarea sistemului legislativ, privatizarea unor companii de stat – toate acestea sunt esentiale pentru cresterea nivelului de competitivitate a economiei grecesti pana la un nivel acceptat de catre parteneri.
In schimb, cerintele fiscale impuse Greciei sunt o adevarata frana pentru toate masurile reformiste enumerate mai sus.
Cu opt ani in urma, am invatat cu totii de la John Maynard Keynes ca nu poti lupta impotriva recesiunii cu austeritate fiscala.
Mesajul sau este astazi la fel de irelevant pe cat a fost in timpul Marii Crize. Iar Grecia este acum intr-o mare criza, crede laureatul Premiului Nobel.
Cu Troika in vacanta
Noul guvern de la Atena a fost ales pe fondul unei euforii populare declansate de mesajele antiausteritate ale lui Alexis Tsipras.
Pentru greci, victoria Syriza inseamna automat renuntarea la masurile de austeritate, la Troika, la reformele nedorite.
Automat, toti grecii si-au pus sperantele intr-un salariu minim majorat, in reaparitia locurilor de munca in sistemul administrativ si in alte reveniri ale aspectelor vietii de dinainte de criza.
De atunci, sperantele grecilor s-au limitat doar la anularea controlului impus de troika creditorilor si acordarea unui imprumut pe termen limitat pentru demararea unor noi masuri de redresare a economiei grecesti.
In locul unui imprumut, grupul tarilor din zona euro a impins in fata delegatiei elene un acord pentru extinderea programului de asistenta financiara.
Practic, un refuz in a lua in considerare opinia populatiei din Grecia si o continuare a vacantei pe taram grecesc a reprezentantilor creditorilor.
Ce se va intampla daca Grecia refuza? Tara va trebui sa-si duca povara singura.
Actualul buget al Greciei se dovedeste suficient pentru asigurarea nevoilor interne, dar lipsit de valoare atunci cand vine vorba de plata imprumuturilor si dobanzilor aferente creditelor contractate in ultimii ani.
Europa, club select cu presedinte neamt
Pus in fata unei astfel de alternative, orice poltician va alege sa-si respecte alegatorii si sa spuna stop creditorilor. O situatie pe care Alexis Tsipras a spus de la inceput ca ar dori sa o evite.
O varianta ar fi ca Grecia sa treaca inclusiv pe un sistem monetar dual, cu euro circuland liber si cu drahma folosita in platile din sectorul public.
Asta ar insemna iesirea din zona euro, un lucru care i-ar putea costa in egala masura pe greci, cat si pe europeni, sustine Christopher Pissarides.
Pentru Europa, ar insemna pierderea unei pietre de temelie pe care s-a constituit Uniunea – moneda unica, lasand din proiectul Europei unite doar un select club dominat de Germania, in care intra cine poate si pleaca cine nu mai poate.
Pare ironic, dar cerinta Greciei, aceea de a obtine un imprumut neconditionat pentru sase luni, pana la initierea reformei fiscale, ar fi avut un impact mult mai nesemnificativ decat cel pe care il poate avea socul unui abandon grecesc al zonei euro.
Sursa: Colaps.ro, preluare dupa business24.ro
Adauga comentariu