Dacă nu va face eforturi pentru liberalizarea economiei şi nu va lupta împotriva corupţiei endemice, Ucraina “riscă să alunece din nou către corupţie, în anarhie, către un statut de vasal”, a avertizat asistentul secretarului de Stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland.
Nuland a vorbit marţi în faţa Comisiei pentru relaţii externe a Senatului SUA şi a subliniat că oligarhii ucraineni subminează reformele şi măsurile anticorupţie din ţară. Aceste afirmaţii sunt făcute în contextul în care zilele actualului guvern ucrainean sunt numărate, iar pentru funcţia de prim-ministru sunt vehiculate două nume: actualul ministru ucraineano-american de Finanţe, Natalie Jaresko, şi primarul din Lvov, Andriy Sadovi, liderul micului partid Autoajutorarea.
“Oligarhii şi cleptocraţii care au controlat Ucraina timp de decenii ştiu că modelul lor de afaceri va falimenta dacă reformatorii Maidanului vor avea succes în 2016”, a spus Nuland. “Deci oligarhii vor riposta în mod răzbunător folosind toate pârghiile vechiului sistem: ei controlează presa, întreprinderile de stat, deputaţii şi justitia, precum şi maşinăria politică”, a spus Nuland.
Declaraţiile urmează linia recentelor afirmaţii ale vicepresedintelui Joe Biden (al cărui fiu, Hunter Biden, face afaceri cu gaze naturale în Ucraina, o ţară pe care oficialii SUA o consideră una dintre cele mai corupte din lume), care a arătat că preşedintele Petro Poroşenko şi premierul Arseni Iaţeniuk nu aplică suficiente de repede reformarea unor ramuri cheie ale industriei, a agenţiilor de stat şi a ministerelor.
Oligarhii şi-au păstrat influenţa într-o ţară în care însuşi preşedintele este un mare oligarh, care nu a vândut nici macar o acţiune din imperiul său economic, în ciuda unor promisiuni solemne la inceputul mandatului. În plus, Poroşenko a apelat la sprijinul oligarhilor pentru a putea finanţa efortul de război din Donbas.
În ultimele săptămâni guvernul a fost părăsit de ministrul economiei, Aivaras Abromavicius, un lituanian naturalizat peste noaspte pentru a putea intra în echipa lui Iaţeniuk. Abromavicius a protestat în acest fel fata de incercarile lui Poroşenko de a-si impune apropiaţii la conducerea unor mari intreprinderi. Recent a demisionat şi procurorul general Viktor Şokin, un personaj care a tergiversat aplicarea reformelor şi a măsurilor anticorupţie. Demisia sa a venit pe fondul presiunilor occidentale în acest sens.
O pârghie importantă de presiune în direcţia reformelor sunt împrumuturile internaţionale, fără de care economia falimentară a Ucrainei (hrivna s-a devalorizat de peste trei ori în raport cu dolarul în cursul anului trecut, inflaţia atinge cote uriaşe, la fel şi datoria externă) ar intra în colaps. Împrumutul de 40 de miliarde de la FMI poate fi stopat dacă reformele nu merg mai departe. “Cu fiecare săptămână în care Ucraina derapează în plan intern, în care reformele stagnează, sprijinul internaţional şi al FMI nu se va concretiza, iar cei din ţară şi din afară care vor întoarcerea la vechea Ucraină vor deveni tot mai încrezători”, a spus Nuland. “Trebuie să trecem la următorul nivel al de-oligarhizarii economiei”, a spus Nuland.
Liberalizarea cerută de FMI şi partenerii occidentali presupune o creştere însemnată a preţului gazelor şi electricităţii pentru consumatorii casnici şi, în general, al utilităţilor. Aceasta în condiţiile în care în ultimul an preţul gazului a crescut cu 553%, al electricităţii cu 133% şi al apei cu 176%. Aceasta într-o ţară în care inflaţia în 2015 a depăşit 46%. Salariul minim pe economie în ţara vecina este de 48 de euro, analiştii spunând că doar coşul lunar care să asigure supravieţuirea este de 52 de euro. Oficiul de Statistica al Ucrainei arata ca in intervalul iunie 2014-iuni 2015, preţul uleiului a crescut cu 200%, al fructelor cu 197%, al ouălor cu 181%, al pâinii cu 175% şi al pestelui cu 171%.
Şi aşa se face că în Kiev venitul care te încadrează deja în clasa de mijloc este de 400 de dolari, iar în alte oraşe este suficient să câştigi 200 de dolari pe luna pentru a te considera middle-class. Şi nici măcar în acest sistem de referinţă modest clasa de mijloc nu se vede – doar 9% din populaţia de peste 40 de milioane se încadrează aici. Procurorul general al Ucrainei are un salariu echivalent cu 720 de dolari, în timp ce procurorii districtuali câştigă 400 de dolari pe lună.
Victoria Nuland a declarat în Senatul SUA că modul în care Ucraina a reuşit să treacă peste iarna fără a importa gaze din Rusia este “un miracol”. Însă această strategie de a elimina dependenţa energetică faţa de Rusia presupune renunţarea la multe ramuri industriale, o deindustrializare a ţării care va duce la creşterea somajului şi la sărăcirea unor categorii largi ale populaţiei. Criticii programului dur de reforme arată că experimentul ucrainean poate fi periculos – niciodată o asemenea terapie de şoc nu a fost aplicată într-o ţară cu un grad atat de mare al urbanizării ca Ucraina. În Polonia, ţară la fel de populată, exista un singur oraş milionar. Populaţia sărăcită din marile centre urbane poate fi un factor major de risc pentru stabilitatea ţării.
Guvernatorul regiunii Odessa, fostul preşedinte georgian Mihail Saakşvili, a declarat în 2015 că Ucraina va trebui să îndure 20 de ani de nivel de trai precar până să revină la situaţia economică anterioară Maidanului.
Reformarea şi anticorupţia sunt însă singurele soluţii identificate în acest moment. “Continuăm să credem că 2016 poate fi şi trebuie să fie anul în care Ucraina se va rupe de alianţa cu banii murdari şi politica murdară care au prădat Ucraina de prea mult timp”, spune Nuland.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Dar noi românii în cât timp vom scăpa de prădătorii României?