De la 1 ianuarie 2014, statul român a eliminat restricţiile impuse cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură. Eliminarea restricţiilor i-a făcut pe oficialii din Guvernul de la Budapesta să creeze o strategie prin care Ungaria să poată achiziţiona teren agricol şi pădure în România. ”Avem un program în acest sens, care în esenţă presupune că, dacă cineva vrea să îşi vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă doreşte, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieţii. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze”, susţine Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti, citat de portalul szekelyhon.
Viitor în agricultură
Diplomatul maghiar nu crede că statul vecin va fi asaltat de oferte din România. “Este posibil ca satele din Transilvania să fie sărace şi cu o populaţie îmbătrânită, dar convingerea noastră este că ei ţin la pământurile lor. Aceasta este o trăsătură istorică a omului din Ardeal, dar în special a celui din Ţinutul Secuiesc. Ungurul nu se desparte cu plăcere de pământul său. Apoi se amplifică procesul de migrare de la oraş la sate, un proces natural şi în România. Cine nu are un domiciliu stabil şi un loc de muncă la oraş, acela va migra la rădăcinile sale săteşti, având fantezia unui viitor în agricultură”, mai spune Szabo Jozsef Andor.
Procedură simplă
Paşii de a vinde terenul statului ungar sunt foarte simpli. “După ce sistemul va deveni funcţional, doritorul nu are altceva de făcut decât să caute cea mai apropiată reprezentanţă a noastră. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la faţa locului şi va evalua pământul. În funcţie de asta, îi vom face o ofertă. Dacă nu va fi mulţumit, atunci poate încerca pe piaţa liberă. Dacă va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viageră, pământul şi dreptul de folosinţă urmând să rămână pe numele lui până la sfârşitul vieţii”.
Fond forestier şi ape minerale
Ungaria are deja strategii şi pentru fondul forestier şi de ape minerale din România. “Singura diferenţă este că aceste strategii nu au fost gândite la Budapesta, ci au fost elaborate chiar de autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc. Văzând cu ce rapiditate dispare fondul forestier, ei au apelat la statul ungar pentru ajutor. Multe primării dispun de propriile păduri, sunt incapabile să le managerieze, dar nici nu vor să le vândă. Vreau să amintesc aici şi de apele minerale, o oportunitate nouă de care încă foarte puţini ştiu. Nu mă refer la râuri şi lacuri, ci la izvoarele de ape minerale mai mult sau mai puţin exploatate. Este inadmisibil ca o apă minerală renumită precum Biborţeni să intre în faliment, când apele minerale îşi trăiesc perioada de renaştere în toată Europa”, mai spune diplomatul maghiar.
Război diplomatic?
El consideră că nu există nici un motiv pentru o “reacţie isterică a naţionalismului românesc”. “Nu ne temem că ar putea apărea un război diplomatic, deoarece noi sprijinim doar drepturi fundamentale din cadrul Uniunii Europene. Acestea au fost acceptate de ambele ţări, atât România, cât şi Ungaria, cu amendamentul că legea agrară din România este construită pe modelul din Ungaria. Dacă statul român poate proteja terenurile şi ţăranii activi, atunci e foarte bine. Dar dacă nu este capabilă să ofere nimic pentru anumite terenuri, atunci piaţa e liberă şi poate cumpăra oricine, nu trebuie neapărat să fie maghiar, poate să fie danez sau francez”, a încheiat reprezentantul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti.
Autor: Istvan Deak
Sursa: Jurnalisti Online
Adauga comentariu