August 2012: Satul Corna, Satul Bunta şi Satul Gura Cornei: aici trăiesc Ultimii Oameni. Sunt cornenii, din neamul celor ce rezistă cu încăpăţânare ofensivei cianurii. Dacă s-ar aplica planul canadienilor, Valea Cornei ar fi umplută cu reziduurile procesului de cianurare şi separată de oraşul Abrud printr-un baraj de 185 de metri. Cele trei sate – cu pământurile, casele, bisericile şi cimitirele oamenilor – ar ajunge pe fundul lacului de cianură. Dar acest lucru nu se va întâmpla cât timp Ultimii Oameni vor ţine steagul sus.
Septembrie 2013: Valea Cornei – cu satele Corna, Bunta şi Gura Cornei (1) – a comunei Roşia Montană se află în plin proces de genocid urban. Este locul unde ar trebui să fie lacul de cianură. Nimeni nu îşi poate imagina ce simt cornenii care nu vor vinde niciodată când 100 de case din vatra strămoşească au fost distruse (2). Satul Bunta deja nu mai există, cele câteva clădiri rămase nu îţi dau de veste că acolo a fost o comunitate de sine stătătoare. Este incredibil să stai în centrul satului Corna, atestat la 1444 în zona din sudul Masivului Cârnic, cu harta de mai jos în mână şi să îţi imaginezi cum arăta înainte de venirea invadatorilor, pardon, investitorilor.
Ce vedeţi roşu pe hartă sunt construcţii distruse în inima localităţii. Canadienii îşi permit să o facă pe faţă întrucât satele văii sunt relativ izolate de restul comunei. Nici turiştii, cu atât mai puţin presa ori politicienii, nu se înghesuie să viziteze această zonă, chiar dacă acolo se găseşte în prezent cel mai vechi lăcaş din comuna Roşia Montană, Biserica Ortodoxă din Corna ridicată la 1719, iar în viitor ar putea fi cel mai mare baraj din România cu biserica scufundată pe fundul lacului toxic. Situaţia cornenilor nu a fost menţionată măcar o dată în cadrul vizitei Comisiei Speciale, însoţită cu alai de goldişti şi televiziuni. I-au tratat ca pe ultimii oameni.
Totul pare să fie contra acestui loc ce adăposteşte lucrări dacice şi un mausoleu roman, gospodării cu flori la fereastră şi stupi de albine. Şi oameni care îţi cântă la frunză noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni. Dar puteţi observa un fir albastru pe harta prezentată. Este râul Corna, ce izvorăşte din tăul cu acelaşi nume, aflat la baza Pietrei Corbului.
Amintind aproape patetic de versurile poetului râul, ramul, mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este, acest râu cu afluenţii lui şi oamenii ce locuiesc pe lângă el e tot ce mai stă în calea valului de cianură. Din cauza firului de apă, doamna Rovana Plumb se dă de ceasul morţii şi declară că proiectul minier de la Roşia Montană trebuie declarat de interes public excepţional, iar domnul Attila Korodi spune că acesta poate bloca definitiv proiectul minier.
Poate că această rezistenţă eroică, inedită în acelaşi timp, va aduce puţină mângâiere Ultimilor Oameni, care stau pe loc îndârjit, asemenea unor catâri pe care i-ai lovit de prea multe ori ca să mai înţeleagă de vorbă bună românească. Dacă vecinii lor de comună, autorităţile locale, presa, politicienii şi majoritatea turiştilor nu vor să audă de ei, măcar râul, ramul le-au rămas prieten.
La Roşia Montană, mai cu seamă în Corna, canadienii şi politicienii vor să mute râurile, să radă casele, să falimenteze meseriile tradiţionale, să scoată morţii din morminte şi să înece bisericile în cianură. Până la ultimul om, până la ultima casă, până la crucea din vârful turlei. Aşa arată un proiect pentru toată România, cum spuneau reclamele Gold Corporation? Chiar este o catastrofă că ieşim în stradă contra aşa ceva, cum ameninţă prim-ministrul Victor Ponta?
Ni se spune că aşa o cere interesul naţional! Aşa o cere interesul a 20 de milioane de români?! Este acesta şi interesul tău? Dar al lor, al Ultimilor Oameni?
Surse foto 1, foto 2, foto 3, foto 4, foto 5
(1) Satul Gura Cornei aparţine administrativ de oraşul Abrud.
(2) Situaţia clădirilor comunei Roşia Montană este monitorizată de Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie. Până acum, au fost distruse circa 150 de case pe Valea Roşiei şi 100 pe Valea Cornei. Toate au aparţinut firmei canadiene.
Autor: Alexandru Binescu
Sursa: Lupta pentru Rosia Montana
72% din actiuni sunt detinute de fonduri de speculatie americane(Paulson&Co.inc(16.o%), Electrum(15.7%) The Baupost Group(12.7%),si internationale,BSG Capital Markets(15.6%). 13.1% sunt detinute de o filiala miniera canadiana a unei firme miniere americane Newmont.Membrii consiliului de administratie sunt in majoritate covarsitoare americani.(5 din 8).Mizeria pe care aceast proiect o va adduce Romaniei este reala si revoltatoare , dar nu trebuie pusa pe spatele canadienilor.
D-na Firsirotu,
pentru o corecta informare mai trebuie adaugat ca acei “americani” nu sunt nici anglo-saxoni, nici evrei din SUA, ci JIDANI (resp. khazari) din SUA (Soros, Steinmetz, Paulson, etc.). Abia acum capata lucrurile adevarata lor dimensiune !