The political establishment’s response to the global warming doubts raised by EPA researcher, Alan Carlin, is remarkable. The mantra chanted by one EPA official – and dutifully echoed across the media – is that Mr. Carlin “is not a scientist.” This fact, of course, has not kept Al Gore from becoming the patron saint of the environmental religion. (Gore received his PhD in which of the recognized sciences?)
An assertion of this sort is evidence of the anti-intellectualism that has metastasized across academia and spread to other venues of expression. Universities have become so dominated by an insistence upon the inviolability of the “turfs” of various disciplines as to make one unworthy to speak on matters of which he or she has not been certified to utter opinions by fellow academics. There was once a time – many decades ago – when a “liberal arts” education was regarded as a means of introducing people to a wide range of subject areas that would permit them to think and speak intelligently on various matters affecting their lives. Collective thinking – which now permeates college campuses – rejects such an idea, conferring subject matter monopolies according to one’s acknowledged “expertise.”
When my “In Restraint of Trade” book was first published twelve years ago, an academic reviewer from a respected history department spent most of his time acquainting his readers with the fact that I taught in a law school and not a history department. The review ended up being little more than a strident defense of turf, and a condemnation of my efforts to focus attention on matters unfamiliar to historians.
I enjoy watching Jonathan Hoenig every Saturday morning on Fox News’ “Cashin’ In” program on investment analysis. He is a consistent advocate of free-markets, individual liberty, and private property. He recently stated that humans “must think in order to survive,” but that we have recently been “outsourcing” this function to others. Such a practice now prevails on university campuses, and helps to explain why academia is a source of so little original and meaningful thinking. Don’t wonder about what anything means: the “experts” whose jobs are dependent upon advancing the agendas of the political establishment will explain it all to you!
Butler Shaffer
sursa: operationmindseed.com
N.R.: am considerat interesant si oportun sa revenim cu traducerea in limba romana pentru cei care nu stapanesc suficient de bine limba engleza.
Declinul gândirii
Răspunsul clasei politice la suspiciunile formulate de cercetatorul APM (Agenţiei pentru Protecţia Mediului) Alan Carlin in legatura cu “problema” – încălzirea globala este remarcabil. Mantra invocată de către un oficial APM – şi loial reprodusă în întreaga mass-media – este că domnul Carlin “nu este un om de ştiinţă.” Acest lucru, desigur, nu l-a impiedicat pe Al Gore să devină un sfânt, patronul (ocrotitorul, protectorul) religiei mediului. (Gore a primit titlul de Doctor în care dintre ştiinţele recunoscute?) (n.r. nici Al Gore nu e om de ştiinţă de altfel)
O afirmaţie de acest fel este o dovadă de anti-intelectualism care a metastaziat mediul academic şi s-a extins şi la alti lideri de opinie. Universităţile au devenit atât de dominate de insistenţa asupra inviolabilităţii diferitelor discipline, incat este nedemn să se discute despre probleme în legatură cu care un el sau ea nu au fost certificaţi de către colegii profesori universitari. A existat o vreme – cu multe decenii în urmă – cand “disciplinele liberale” erau privite ca un mijloc de a-i introduce pe oameni intr-o gamă largă de domenii, care să le permită să gândească şi să vorbească inteligent pe diverse chestiuni care afectează viaţa lor. Gândirea colectivă – care invadeaza in prezent campusurile – respinge o astfel de idee, conferind credibilitate în funcţie de o “expertiză” recunoscută.
Când cartea mea “În Limitarea Comerţului” a fost publicată prima dată, cu doisprezece ani în urmă, un cadru didactic universitar de la un Departamentul de Istorie respectat, a petrecut mare parte din timpul său aducand la cunoştinţa cititorilor faptul că am predat într-o Şcoala de Drept, si nu la o Catedra de Istorie. Recenzia a ajuns să fie puţin mai mult decât o apărare stridentă şi o condamnare a eforturilor mele de a focusa atenţia asupra problemelor nefamiliare istoricilor.
Îmi face placere să mă uit la Jonathan Hoenig în fiecare sambată dimineaţa pe Fox News’ la programul de analiză a investitiilor “Cashin’ In”. El este aparator vehement al pieţelor liberale, al libertăţii individuale şi al proprietatii private. El a declarat recent că oamenii “trebuie să gândească pentru a supravieţui“, dar că am început “externalizarea” acestei funcţii către alţii. O astfel de practică, în prezent prevalează in campusuri universitare, şi vine să explice de ce mediul academic este o sursă de gandire atât de puţin originală şi atat de lipsită de semnificaţii. Nu faceţi nici un efort să vă explicaţi ceva :”experţii” ale căror joburi sunt să vă explice ceea ce doreşte clasa politica să stiţi vor clafifica tot ce trebuie sa aflaţi!
Adauga comentariu