C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ţara care a avut curajul să spună NU organismelor modificate genetic

Peru este singura ţară din America Latină care a interzis complet cultivarea OMG pe teritoriul ei. Administraţia statului Peru şi-a asumat sarcina de a-şi proteja proprii cetăţeni, dar şi pe aceia din ţările în care se exportă produse alimentare.

Astfel, din decembrie 2012, Peru a impementat cu succes un moratoriu de 10 ani în privinţa OMG-urilor. Legea spune că OMG pot fi testate în condiţii de laborator, dar nu mai pot fi plantate, iar seminţele de acest fel nu mai pot intra în ţară, relatează Csmonitor.com.

Ce se întâmplă în Lima, Peru?

Sunt multe alimentele pe care şeful unui restaurant din Lima, Pedro Miguel Schiaffino, nu le mănâncă. Restaurantul său este specializat în mâncăruri originale amazoniene, ca de exemplu, un peşte de apă dulce de 300 kg sau un fruct mai puţin cunoscut, poreclit “ghiulea”, având un gust asemănător unui amestec între guava, nucă de cocos şi pepene galben. Dar acum un an, domnul Schiaffano a încetat să mai mănânce roşii din supermarket.

Chiar dacă Peru este locul de baştină al roşiilor, este foarte dificil să găseşti pe piaţă altcevadecât roşiile perfect rotunde din supermarketuri şi Schiaffino spune că acest lucru îl îngrijorează.

Agricultorii folosesc din ce în ce mai mult OMG deoarece produsele devin mai rezistente la boli.

Peru a fost leagănul Imperiului Incaş, iar astăzi este locul de provenienţă al multor recolte indigene americane. Are 400 de varietăţi de cartofi şi o geografie care permite fermierilor să cultive aproape orice. De asemenea, este singura ţară din America Latină care a interzis cultivarea OMG pe o perioadă de 10 ani. Principala intenţie, spune Schiffiano, a fost aceea de a proteja biodiversitatea statului Peru.

Antonietta Gutierrez, biolog la Universitatea Naţională de Agricultură din Peru ne spune:  “Acesta este o lege în favoarea biosecurităţii. Ideea este că trebuie să fie o cale responsabilă de a folosi tehnologiile pentru ca acestea să nu distrugă ceea ce avem deja şi de asemenea, să ajute la dezvoltarea resurselor”.

  • “Lovitura” pe care ne-o dă mediul

OMG sunt organisme care au fost modificate prin inginerie genetică. Acestea cuprind bacterii, animale, plante. Susţinătorii acestei tehnologii laudă abilităţile inginerilor de a crea plante rezistente la dăunători şi secetă sau cele care dau randamente crescute.

Dar tot mai mulţi se tem de efectele negative ale OMG în ceea ce priveşte securitatea alimentară, insuficienta cunoaştere a efectelor pe termen lung care pot apărea şi pericolul de a contamina şi a distruge speciile de plante naturale.

În ultimele decade, profesorul Gutierrez a realizat anumite experienţe în laboratoarele universităţii de agricultură. “Nu există studii pe termen lung ale OMG. Este nevoie de mai mult timp pentru a observa adevăratele efecte produse de cultivarea organismelor modificate genetic”, spune el.

Noile legi din Peru, pun politica alimentară mai aproape de cea a Europei decât a Statelor Unite sau decât a altor multe state vecine din America Latină.

Deşi OMG pot fi testate în condiţii de laborator, din decembrie 2012, nu mai  pot fi plantate,  iar seminţele de acest fel nu mai pot intra în ţară. Atât activiştii, cât şi oamenii de ştiinţă, consideră această hotărâre la fel de importantă precum o lovitură de stat.

OMG produse în afara ţării sunt, totuşi, încă prezente şi vândute în supermarketuri. În 2011 s-a adoptat o lege prin care s-a instituit obligaţia ca toate produsele care conţin OMG-uri să aibă etichete explicite, dar această lege nu se aplică încă.

Conform unui studiu realizat de Asociaţia Peruviană a consumatorilor, din 13 produse cumpărate şi testate pentru obsevarea  prezenţei OMG-urilor, 10 s-au dovedit a fi pozitive. Activiştii spun că acesta este, de fapt, începutul unei îndelungate bătălii.

  • Culturi străvechi

Uldarico Reyes Roldán lucrează de 30 de ani la magazinul “Madre Natura” din vecinătatea cartierului “Miraflores” din Lima. El glumeşte asupra faptului că mulţi oameni care cumpără din magazin îşi doresc să slăbească şi dacă mâncarea este şi ecologică şi lipsită de organisme modificate genetic, consideră acest lucru un mare  avantaj.

Reyes deţine mai mulţi saci cu grâu proaspăt măcinat, de culoarea scoarţei de copac, explicând că acesta este un soi peruvian, nealterat şi fără pesticide.

“Oamenii sunt cei care gustă şi fac diferenţa. Ei se întorc aici mereu, cerând ceea ce e într-adevăr natural, nu alte produse care vin cine ştie de unde”,spune el. Multe dintre aceste produse au fost folosite de secole, din perioada incaşilor  sau chiar mai devreme.

“Strămoşii noştri ştiau cum să cultive” spune Schiaffino, şeful restaurantului.”Ei cultivau recoltele prin rotaţie, în funcţie de anotimpuri şi le creşteau cu ploaie şi irigaţii naturale. Cred că ei aveau mai multe cunoştinţe despre recolte şi cultivarea agricolă decât avem noi.”

În sala de mese a restaurantului “Amaz”, unul din cele două restaurante ale lui Schiaffino, un desen mural al unui şarpe tropical acoperă unul dintre pereţi. Este realizat din mici mărgele, menite să evoce plantele indigene ce au  la bază halucinogena Ayahuasca – planta miraculoasă care se spune că vindecă fiecare nivel al fiinţei.

Restaurantele lui Schiaffino din Peru se bazează, pentru aprovizionare, pe producătorii locali, ghidându-se după principiul că monoculturile şi OMG-urile nu sunt  naturale. “Ceea ce natura vă spune este că trebuie să aveţi cât mai multe animale diferite şi plante diferite care să vă înconjoare”.

  • Va interzice America organismele modificate genetic până nu e prea târziu?

Peru este singura ţară din America de Sud care a interzis complet cultivarea OMG pe teritoriul ei. Administraţia statului Peru şi-a asumat sarcina de a-şi proteja proprii ceăţeni, dar şi pe aceia din ţările în care se exportă produse alimentare.

Peru a impementat cu succes un moratoriu de 10 ani în privinţa OMG-urilor, în timp ce sunt efectuate teste de siguranţă extinse pe termen lung. Peru a realizat ceea ce, practic, nici o altă ţară din America de Nord, America Centrală sau din restul Americii  de Sud nu a dorit sau nu a îndrăznit să încerce.

Pentru a preveni pierderea completă a agriculturii tradiţionale care a susţinut atâţia ani cultivarea multitudinii de recolte autohtone, indigene, peruanii au refuzat, pur şi simplu “violarea” solurilor cu OMG toxice. Acest proces va ajuta  perpetuarea practicilor biodiversităţii indigene, practici ce au suşinut peruanii încă de pe vremea domniei supreme a Imperiului Incaş.

  • OMG şi susţinerea biodiversităţii nu pot coexista

Deşi marea majoritate a politicienilor şi a marilor corporaţii nu vor să recunoască, OMG sunt în contradicţie cu natura, prin însăşi natura lor. Modalităţile prin care OMG sunt cultivate, sunt nesustenabile şi creează probleme majore atât mediului înconjurător, cât şi oamenilor.

Americanii îşi dau seama acum de consecinţele utilizării OMG, observând apariţia unui număr din ce în ce mai mare de epidemii şi boli cronice, epuizarea pe scară largă a resurselor naturale ale solului sau poluarea chimică.

Antonietta Gutierrez, acest biolog la Universitatea Naţională Agrară, spune despre interzicerea utilizării organismelor modificate genetic din Peru: “În cele din urmă, nu există nici o lege care să fie împotriva unui lucru. Există o lege în favoarea biosecurităţii. Ideea este că ar trebui să găsim o cale responsabilă de a folosi tehnologia pentru a ne dezvolta resursele naturale, dar, totodată, nedistrugând ceea ce avem”, mai spune ea.

Totuşi, un minus în momentul de faţă este acela că produsele care conţin OMG, dar care provin din recoltele altor ţări, sunt încă vândute în Peru.

Traducere şi editare: Raluca Florescu

Sursa  : financiarul.ro

Related Posts

2 Responses “Ţara care a avut curajul să spună NU organismelor modificate genetic”

  1. Andrei says:

    Sa vedeti ce or sa le creasca exporturile la peruani! Cererea de alimente nemodificate genetic e tot mai mare pe piata internationala.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss