Supermarketurile sufocă producătorii români

Prezenţa produselor româneşti în marile lanţuri de magazine este o problemă care se ridică de foarte mult timp şi deşi au existat anumite proiecte prin care producătorii autohtoni să aibă acces în supermarketuri, precum Codul de Bune Practici, marii retaileri preferă tot produsele de import. “Producătorii români se simt excluşi şi defavorizaţi”, a declarat, pentru Curierul Naţional, Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Pro Agro.

Potrivit patronatului din industria conservelor – Romconserv – lanţurile de hipermarketuri impun taxe foarte mari pentru produsele româneşti pe rafturi, care ajung la peste 50% din preţ, le poziţionează în zone fără vizibilitate şi le plătesc de multe ori sub costul de producţie. “Marile lanţuri de retail preferă produse din import”, consideră Aurel Tănase, preşedintele Romconserv.

Toate acestea vin în contextul în care există o lege care să sprijine producătorii români – Codul de Bune Practici -, dar care la patru ani de la intrarea în vigoare nu are niciun efect. În plus, România produce mai multe legume şi fructe decât necesarul de consum, însă o mare parte dintre legumele şi fructele comercializate în magazinele din ţară provine din import, conform ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. “Prezenţa produselor româneşti în supermarketuri este o problemă care se pune de foarte mult timp, dar acum este mai acută deoarece există anumite acte legislative care au creat un cadru prin care producătorii români să ajungă în supermarket”, ne-a spus Alexandru Jurconi, adăugând că producătorii români se simt defavorizaţi în faţa altor producători şi că supermarketurile au anumite practici neconcurenţiale prin care sunt favorizaţi anumiţi producători.

“Acest lucru nu se întâmplă doar în România, ci în toată Europa”, a continuat preşedintele ProAgro.

Acesta a mai declarat că ar fi corect ca măcar 60% din produsele din supermarketuri să fie româneşti. “Nu ştim dacă se va ajunge aici, dar aşa ar fi corect”, a completat Alexandru Jurconi.

El ne-a mai explicat că, de fapt, din 10 lei pe care un consumator îi plăteşte într-un supermarket, doar 5 lei merg la producător şi că diferenţa rămâne la comerciant.

Romconserv: Producătorii străini au întâietate

Preşedintele Romconserv a mai afirmat că produselor româneşti nu li se acordă atenţie în magazine, iar cele de import sunt poziţionate mult mai favorabil. “Pentru produsele româneşti se plătesc în lanţurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing şi promovare, care nu au justificare. Se impun contract şi plată lunară de servicii de mercantizare, care nu sunt eficiente”, a declarat ieri Aurel Tănase, conform Mediafax.

Potrivit Romconserv, marile lanţuri de retail preferă produse din import, chiar dacă se apropie termenul de expirare, dacă preţul acestora este mai mic decât al producătorilor români.

“Producătorii străini au întâietate şi întotdeauna, la negocierile cu marile lanţuri, acestea ne prezintă preţuri de import, la care noi trebuie să ne raportăm şi să le acceptăm, dacă dorim să colaborăm cu aceste hipermarketuri. Acestea solicită discount promoţional foarte mare, iar volumele din vânzări sunt foarte mici”, a afirmat Tănase.
Acesta a adăugat că pretenţiile lanţurilor internaţionale cresc an de an, iar costul de marketing pe care trebuie să-l suporte producătorul ajunge la 35-50% din valoarea produsului.

O serie de abuzuri din partea supermarketurilor

“Din 1.000 de lei primeşti înapoi 600 de lei. În plus, în ultima vreme apar tot felul de promoţii, care reduc veniturile producătorilor cu 20% la nivelul unui an”, a spus Tănase.

Producătorii de conserve se plâng că sunt supuşi unor serii de abuzuri de către lanţurile de hipermarketuri.

Astfel, deşi în contract se stipulează că schimbarea preţului se face prin notificare în termen de 30 de zile, sunt dese cazurile în care modificarea nu este acceptată şi în care produsul este delistat în mod unilateral, potrivit patronatului.

În plus, au spus reprezentanţii Romconserv, în fiecare an taxele cresc cu 2-3%, neacceptarea lor atrăgând delistarea, închiderea comenzii sau neplata pe o perioadă nedeterminată, invocându-se diferite motive.

Tănase spune că deşi producătorii au contracte anuale semnate în prima parte a anului, ulterior apar tot felul de alte cereri ale lanţurilor de magazine, prin care se solicită diverse sume de bani, nebugetate iniţial.

“Dacă nu suntem de acord cu aceste sume, se atrage blocarea temporară la comandă a furnizorului, reducerea cantităţilor comandate şi alte forme de constrângere prin care să ne oblige să semnăm. Deşi s-au plătit sume de bani importante pentru deschideri de magazine noi, dacă unul dintre aceste magazine se închide, banii nu ni se returnează. Mai mult de atât, dacă un magazin se închide şi altul se deschide (în cadrul aceleiaşi reţele), pentru magazinul vechi nu se returnează banii, iar pentru cel nou se percepe taxă de deschidere”, a adăugat preşedintele Romconserv.

Plata facturilor a fost extinsă la peste 60-90 zile

El a mai spus că plata facturilor a fost extinsă de la 35 zile la peste 60-90 zile, furnizorii fiind obligaţi să achite la termen, cu TVA aferentă, ceea ce duce la pierderi şi decapitalizare.

Anul trecut, producătorii români de legume se plângeau că deşi au avut parte de o recoltă bogată, nu au unde să vândă produsele, pentru că supermarketurile refuză să cumpere de la agricultorii autohtoni şi preferă să importe.
În urmă cu două zile, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spunea că România produce mai multe legume şi fructe decât necesarul de consum, dar multe produse se pierd pe undeva, în contextul în care majoritatea produselor din marile lanţuri de retail sunt din import.

Aplicarea Codului de Bune Practici a eşuat

În urmă cu un an, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spunea că Legea privind comercializarea produselor agroalimentare – Codul de Bune Practici – nu a avut efectele dorite: scăderea exporturilor, ieftiniri sau spijinirea producătorilor locali.

În plus, el afirma că au existat anumite efecte negative şi că aşa se întâmplă când suprareglementezi o piaţă.
O altă propunere prin care producătorii români ar putea intra în supermarketuri cu produsele lor era reprezentată de asocierea acestor firme, în contextul în care reprezentanţii Consiliului Concurenţei spuneau că nu pot impune lanţurilor de retail să accepte şi micii producători.

AMRCR: Niciun furnizor nu este favorizat

La solicitarea Curierului Naţional, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a precizat că majoritatea membrilor au implementat politici antidiscriminatorii, aşa încât niciun furnizor nu este favorizat în detrimentul altuia, primind tratament egal indiferent dacă provine din România sau din altă ţară.

“AMRCR este o asociaţie profesională care nu deţine şi nici nu trebuie să deţină informaţii despre contractele comerciale existente între membrii săi şi furnizorii sau clienţii lor. Pe de altă parte am dori ca autorităţile de Concurenţă să verifice modul în care au fost colectate din contracte datele prezentate de Romconserv”, a declarat Delia Nica, director executiv AMRCR, adăugând că toţi jucătorii de pe piaţă şi membrii asociaţiei trebuie să respecte termenele maxime de plată de 60 de zile prevăzute de Legea 72/2013.

Autor: Andreea Stoica

sursa: curierulnational.ro