Citigroup, unul dintre simbolurile capitalismului american pana acum aproape doi ani cand a izbucnit criza ipotecara subprime, a fost nevoita sa ia de la stat aproape 50 de miliarde de dolari pentru a putea rezista intr-o economie afectata de cea mai grava recesiune de la Al Doilea Razboi Mondial incoace.
Guvernul american isi continua eforturile de salvare a Citigroup, acesta majorandu-si participatia in cadrul bancii aflate in dificultate de la 8% la 40%, conform presei internationale. Valoarea actiunilor bancii a scazut vineri cu peste 39% in urma anuntului, investitorii temandu-se ca participatiile lor vor fi diluate in urma acestei actiuni. Banca a primit deja fonduri de 25 de miliarde de dolari in luna octombrie a anului trecut si alte 20 de miliarde de dolari in luna noiembrie. Citi a platit de asemenea 7 mld. $ sub forma de actiuni preferentiale pentru garantii de 301 mld. dolari pentru active cu probleme.
Conform noului acord, trezoreria va converti actiuni preferentiale in valoare de pana la 25 de miliarde de dolari in actiuni comune cu conditia ca detinatorii privati sa fie de acord cu termeni similari. In urma acestei actiuni, guvernul american va detine 36% din actiunile bancii newyorkeze. Fondul de investitii detinut de guvernul din Singapore a anuntat ca participatia sa va creste la 11,1% dupa ce-si va converti actiunile preferentiale in actiuni comune. Printul Alwaleed Bin Talal, Capital Research Global Investors si Capital World Investors sunt alti detinatori de actiuni preferentiale care au fost de acord cu acest schimb, a anuntat Citigroup.
Implicarea sporita a guvernului complica eforturile directorului executiv al bancii americane Vikram Pandit de a restaura increderea in aceasta dupa ce actiunile au atins cel mai scazut nivel din ultimii 18 ani. Guvernul sprijina Citigroup de teama ca un eventual colaps al acesteia ar zgudui pietele globale deja slabite. Statele Unite nu intentioneaza sa injecteze sume suplimentare in cadrul Citigroup.
Trezoreria pompeaza noi fonduri de bailout in cadrul bancilor pentru a le ajuta sa supravietuiasca recesiunii. Pe 25 februarie, autoritatile au facut publice detalii legate de “testele de stress” realizate pentru a determina de cat capital vor avea nevoie bancile in cazul in care rata somajului va urca la 10,3% in 2010.
Citigroup, ce si-a redus dividendul trimestrial la 1 cent pe actiune, a anuntat recent ca dividendele vor fi eliminate. Banca a inregistrat de asemenea costuri legate de scaderea valorii unor divizii, pierderile record pe 2008 urcand la 27,7 miliarde de dolari.
Agentia de rating Moody’s si-a redus recent ratingul legat de datorii al Citigroup la A3 de la A2. Moody’s a anuntat ca in ciuda sprijinului venit din partea guvernului, banca va iesi la scara redusa din criza economica, “ceea ce ar putea diminua importanta sa in cadrul sistemului bancar al Statelor Unite”. Standard & Poor’s si-a reafirmat ratingul A/A1 si si-a modificat previziunea de la stabil la negativ, invocand posibilitatea ca guvernul sa fie nevoit sa vina cu noi actiuni de sustinere a bancii.
“Acesta este un nou pas catre nationalizare”, a declarat Arthur Levitt, fost presedinte al comisiei de reglementare a pietelor americane SEC. “Aceasta tara trece printr-o adevarata revolutie economica”, a declarat Levitt.
Presedintele bancii centrale americane Ben S. Bernanke declara pe 25 februarie ca doreste sa evite nationalizarea Citigroup si a altor banci importante intr-o maniera care ar elimina actionarii si ar lasa controlul in intregime in mainile guvernului american.
CEO-ul Citigroup vinde divizii pentru a obtine capital. Luna trecuta, acesta si-a anuntat intentia de a vinde diviziile CitiFinancial si Primerica imediat ce conditiile de pe piata vor fi prielnice. Acesta a incheiat si un acord de vanzare a diviziei de brokeraj Smith Barney catre Morgan Stanley.
Ca parte a acordului recent incheiat cu guvernul, Citigroup a fost de asemenea de acord sa-si reorganizeze boardul astfel incat majoritatea directorilor sa fie noi si independenti.
Totusi, guvernul nu va dicta cine va fi numit in cadrul boardului si nici nu va decide strategia de business a bancii, a declarat directorul financiar al Citi Gary Crittenden.
Pandit a declarat ca doreste sa restructureze uriasa companie din domeniul serviciilor financiare cladita in anii ’80 si ’90 printr-un lant de achizitii. Acesta a mai aratat ca majorarea participatiei guvernului nu va afecta detinerea de divizii bancare in alte tari, cum ar fi Banamex din Mexic.
Citigroup a acceptat deja restrictii privitoare la platile destinate directorilor executivi si limitarea beneficiilor de lux cum ar fi renovari de birouri si calatorii cu aparatele de zbor private.
Banca a fost de asemenea determinata sa participe la un program de prevenire a actiunilor de prescriere de ipoteci sprijinit de presedintele Federal Deposit Insurance Corp. Sheila Bair.
Citigroup, care in urma cu doi ani valora 273 miliarde de dolari, in prezent valoarea acesteia ridicandu-se la 20 miliarde de dolari, a suferit cinci pierderi trimestriale consecutive.
In urma unei actiuni de reducere de costuri realizata anul trecut au fost eliminate 52.000 de locuri de munca din cadrul companiei, forta de munca a Citi ajungand la aproximativ 323.000 de angajati.
sursa: http://www.zf.ro
Adauga comentariu