Ni se repetă și afișează ideea cu societatea globală, încât noi chiar am ajuns să credem. Așa că treptat, omul de rând naiv se desprinde de toate obiceiurile sale. El este educat de sistem. Reeducat, pardon.
I se repetă că tot ceea ce a făcut până acum e greșit, nesănătos și dăunează ghici cui? Planetei. Așa că omul renunță la carne. Companii, firme și branduri adoptă ideea, așa că cine nu dorește să fie validat de semeni săi, ar face bine să schimbe dieta. Clișee precum ”Carnea e pentru oameni răi” sau ”omul evoluat consumă plante” au un singur scop: să-l facă pe om să adere cât mai reped la un asemenea comportament. O vastă manipulare absorbită într-un timp record.
Apoi, în drumul spre acest global, omului i se repetă că felul în care s-a purtat până acum este lipsit de noblețe, așa că aici intervine industria dezvoltării personale. Mii de oameni -sau forme de prăjituri- ies din băncile workshopurilor contracost, ca noi-nouți. Ei brusc încep să se copieze unii pe alții, să-și urmeze în masă liderii- mereu aceiași, făuriți după chipul și asemănarea publicului, în stil personalizat. Îmi aduc aminte aici de un tomberon selectiv din Gara de Nord a Timișoarei, acum vreo 3 ani, când aruncai PET-ul în stânga și hârtia în secțiunea din dreapta, însă ele de fapt cădeau în aceeași pungă…
Se oferă adesea 2 variante mediocre, și o a treia variantă deșteaptă, pe a cărei etichetă neapărat să apară cuvântul deștept, altfel cum ți-ai mai putea da singur seama că e alegerea cea bună? Epoca propagandei astăzi se numește advertise. Papaya știe mai bine…
Apoi, i se spune că manierele sunt greșite, și că el trebuie să fie el însuși, să exploreze la maxim emoțiile sale. I se spune că zbuciumul e ok, furia trebuie ”evacuată” și tot ceea ce ai tu lăuntric mai de preț, trebuie îndată scos afară. Paradoxul lor? Emoțiile sunt valoarea noastră- dar dă-le pe toate afară. Credeți că emoțiile sunt infinite? Ei bine, priviți cum arată o prostituată după ore de muncă. E istovită, răvășită, epuizată, bolnavă, scîrboasă.. și în fine, bătrână. Așa că omul este reeducat să devină un animal emoțional cu drepturi, asta până când el va mai avea emoții să se opună sistemului. Apoi în sfîrșit, el va fi tăcut, obedient.
I se repetă peste tot să facă alegeri deștepte, să fie el însuși, să fie unic, și apoi sfîrșește arătând, vorbind, judecând și fiind exact la fel ca oricare altul- zeci de alții pe lângă el….
În cele din urmă, i se repetă că sistemul e defect și trebuie înlocuit cu altul, unul mai bun, guvernat de cetățeni vigilenți, care obligatoriu să participe cu un cuvânt, și neapărat cu minim o sesizare și reclamație- în cetate. Dacă vecinul trece pe roșu, sau dacă nu și-a scos batista la nas, oamenii sunt învățați să penalizeze. ”Toarnă-ți aproapele” e ultima deviză a unei societăți aflate pe moarte. O moarte paradoxală, că în timp ce oamenii-s tot mai activi politic, ei intim și personal, devin tot mai morți… […]
citiți continuarea AICI.
Sursa: Trăsături din front
Adauga comentariu