C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sfarsit de toamna

“Istoria nu se repeta, dar deseori rimeaza”, spunea Mark Twain si avea perfecta dreptate. Economistii au descoperit demult existenta unor cicluri ale activitatii economice, cicluri care au o asemanare interesanta cu ciclurile sistemelor biologice complexe. O buna parte din co­mu­nitatea academica recunoaste existenta ciclurilor economice care se manifesta pe termen scurt si mediu, adica a ciclurilor Kitchin si Juglar, dar astazi merita sa analizam perspectivele economiei globale prin prisma teoriei ciclurilor pe termen lung. Existenta acestor cicluri este contestata de adeptii teoriilor economice conventionale, dar consideram ca teoriile economice conventionale au fost discreditate de actuala criza economica si de inabilitatea establishment-ului academic de a oferi solutii viabile pentru rezolvarea problemelor economiei globale.

Ciclurile economice cu o durata de 40-60 de ani au fost descoperite independent de economistul olandez Jacob van Gelderen si de economistul rus Nikolai Kon­dratieff care a analizat evolutia in timp a sute de parametri ai sistemelor economice de ordin regional, na­tional si trans-national. Desigur, teoria conform ca­reia activitatea economica a umanitatii este caracterizata in mod implacabil de niste cicluri cu o periodicitate inalte­rabila prin eforturi guvernamentale in conditiile men­tinerii sistemului capitalist a fost inacceptabila atat pentru comunitatea academica cat si pentru clasa po­litica globala. In consecinta, teoria ciclurilor lui Kon­dratieff a devenit aproape o erezie, dar se pare ca in randul analistilor unor importante banci investitionale, precum Société Générale, aceasta “erezie” a devenit un important instrument pentru previziuni economice pe ter­men lung.

In ultimii 200 de ani, economia globala a trecut prin patru cicluri economice complete. Fiecare ciclu a fost marcat de dezvoltarea unor tehnologii revolutionare care au modificat fundamental modul in care func­tioneaza economia globala si interactioneaza agentii economici, capitalul si munca. Printre aceste progrese tehnologice s-au numarat motorul cu aburi, utilizarea industriala a curentului electric, internetul etc.

Din perspectiva acestei teorii, fiecare ciclu econo­mic se imparte in patru faze pe care Kondratieff le-a denumit in mod poetic “anotimpuri”. Primul “anotimp” este primavara, o perioada in care investitorii sunt timizi, iar asteptarile fata de viitorul apropiat sunt reduse. Teh­nologiile revolutionare care vor constitui motorul de crestere a intregului ciclu inca nu sunt descoperite sau sunt in faza experimentala. Creditarea se afla intr-un proces de crestere lenta, iar cea mai buna investitie sunt actiunile companiilor care opereaza in domeniul noilor tehnologii, asa cum au fost companiile feroviare in secolul XIX sau companiile din sfera internetului la inceputul secolului XXI.

Urmeaza vara, cel mai placut “anotimp” al unui ciclu economic. Noile tehnologii devin utilizabile in industrie si incep sa modifice economia globala si fluxurile de capital. Sectorul privat profita de oportunitate si devine un important consumator de credite care sunt utilizate pentru a “stoarce” toate beneficiile de pe urma utilizarii noilor tehnologii. Economia creste in continuare impreuna cu optimismul investitorilor si al populatiei. Se de­clanseaza procese inflationiste generate de investitiile masive in modificarea infrastructurii si a proceselor de productie.

La un moment dat, tehnologiile care au generat cas­tiguri fabuloase in trecut isi ating limita de utilitate, dar natura umana cere mentinerea cu orice pret a ratei de crestere economica. In consecinta, apar maniile speculative, iar creditul devine mult prea accesibil pentru consumatori, generand astfel o alocare neproductiva a capitalului. Optimismul investitorilor devine debordant si se formeaza bule speculative. Asa poate fi descrisa “toamna economica”. Acum este lesne de inteles ca noi ne aflam la sfarsitul acestui anotimp. Bulele speculative s-au spart, iar creditarea consumului nu mai poate servi drept un motor de crestere economica. Urmeaza o iarna grea. Cum arata o iarna a unui ciclu economic? Iarna este perioada recesiunilor si a falimentelor la nivel national, corporativ si individual. Supravietuiesc tarile si companiile care nu s-au indatorat excesiv, iar avantajul decisiv pentru ciclul viitor va fi al tarilor si companiilor care sunt dispuse sa gaseasca posibilitatea de a investi in noi tehnologii si in educatie, chiar si atunci cand pare ca lumea din jur se prabuseste.

Astazi este clar ca nu avem o clasa politica capabila sa ne conduca intr-o perioada de maxima dificultate economica. Ne aflam intr-un sfarsit de toamna. Mai avem foarte putin timp pentru a ne gasi conducatori mai potriviti.

Related Posts

One Response “Sfarsit de toamna”

  1. Serban says:

    Admirabil articolul şi eu unul sunt în totalitate de acord cu ideile menţionate. Fără a avea studii economice, încă din primii ani de antreprenoriat, am simţit nevoia de a analiza anumite aspecte economice, pentru a putea să gândesc o strategie anuală minimală. Aşa am observat ciclicitatea anuală şi aspectul curbelor de evoluţie a circulaţiei valorilor. Calculele făcute de mine au fost simple şi reprezentarea grafică a fost în Excel şi apoi OpenOffice Calc. Aşa am ajuns să înţeleg când se cumpără şi când se vinde, în general, într-un an.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss