Șerban Cionoff: ”Derapaje sancţionate şi derapaje nesancţionate”

Ieri, Institutul Național de Medicină Legală ,,Mina Minovici’’a emis o Notă de Informare Publică, semnată de către directorul institutului, prof.univ. dr.Curcă George Cristian, din care, într-o categorică disjuncție cu unele afirmații care circulă în spațiul public, a reieșit că nu există concluzii definitive ale  INML privind rezultatele expertizelor medico legale asupra materialului biologic colectat la Caracal.


După cum reiese foarte clar din nota de informare,rezultatele sunt parțiale, iar analizele vor continua,,în interesul justiției’’, deși materialul osos pus la dispoziție se află într-un stadiu  avansat de degradare. Ulterior, răspunzând întrebărilor adresate de Adina Anghelescu-Stancu de la ,,Lumea Justiției’’, directorul INML, prof.univ.dr.Curcă George Cristian, a precizat că au fost expertizate numai o parte din fragmentele osoase găsite la liziera de pădure la indicațiile lui Gheorghe Dincă și că, până în prezent, nu au fost descoperite urme de ADN. Ceea ce, iarăși, nu confirmă, că oasele aparțin Alexandrei Măceșanu sau altor victime ale lui Gheorghe Dincă.

Putem și trebuie,atunci, să ne întrebăm de unde și până unde, încă din ziua de 5 august,  a ajuns ministrul de justiție, Ana Birchall, la concluzia că Alexandra Măceșanu este moartă? Și nu doar că a ajuns la această concluzie, dar a și dat telefon familiei Alexandrei spre a-i transmite nenorocita veste și a-i prezenta condoleanțe. Se ridică,numaidecât, întrebarea: de unde a primit doamna ministru această informație, de vreme ce DIICOT neagă că ar fi sursa? A fost vorba despre o comunicare oficială,  pe baza unor date provenind dintr-o sursă avizată sau despre o scurgere de informații, iar doamna ministru, condusă de cele mai bune intenții, s-a grăbit să dea telefon familiei Alexandrei?  Muțenie deplină până în ziua de astăzi. Ceea ce nu face decât să ne ducă cu gândul la o mai veche și, din păcate, încă actuală meteahnă a modului în care unele instituții înțeleg să comunice:nu discutăm subiectele incomode în primele trei zile după ce ele au apărut pe piață, fiindcă, după asta, vin alte subiecte de prima pagină, iar ele vor fi date uitării. În plus, încă de aseară, textul Notei de Informare Publică a INML, a dispărut, brusc și instantaneu de pe mai multe pagini de socializare pe care era intens discutat, ceea ce, iarăși, spune ceva despre vigilența cu care operează cenzura atunci când interesele o cer…

Să admitem,totuși, că doamna ministru a fost dezinformată de către anumite persoane și că, de bună credință fiind, a considerat că este ,,o obligație morală,umană și un gest de minim respect’’ să sune familia Alexandrei și îi comunice că fata a murit. Dar, după ce au apărut tot mai multe semne de întrebare și tot mai multe indicii că bestia de Gheorghe Dincă își bate joc și de procurori și de polițiști- care, la rândul lor, își calcă în picioare propriile profesii-, cum a procedat domnia sa? A demarat, cu mijloacele de care dispune instituția pe care o conduce, o cercetare a surselor dezinformării? Și, dacă da, la ce concluzie a ajuns? Din nou, tăcere mormântală!Lucru absolut de neacceptat cu atât mai mult cu cât doamna ministru de justiție persistă într-o asemenea profundă tăcere și acum, după ce a trecut o zi de când a fost dată publicității Nota de Informare a Institutului Național de Medicină Legală ,,Mina Minovici’’.

După cum bine îmi amintesc, după ce în spațiul public a apărut știrea despre telefonul pe care  ministrul de justiție. Ana Birchall, l-a dat familiei Alexandrei Măceșanu, Victor Alistar, membru al CSM, i-a cerut demisia. Invocând, în acest sens, un set de argumente. Cerere care, poate, unora sau altora li s-a părut exagerat de severă. Numai că, acum, după ce a fost publicată Nota de Informare a INML avem motive să credem că atât telefonul dat familiei Alexandrei Măceșanu, cât și tăcerea prelungită ministrului de justiție, Anei Birchall, sunt de natură să dăuneze prestigiului și credibilității actului de justiție și așa grav și dureros afectate de abuzurile și de  verdictele la comandă politică. Tare rușinoase la care se adaugă monstruozitățile de la Caracal,precum și situația creată de foarte discutabila comportare a Anei Birchall.

Ce face, în acest caz, primul ministru, Viorica Dăncilă? Păi face exact ceea de face ministrul Ana Birchall, păstrează aceeași tăcere imperturbabilă.Ciudat lucru, atunci când Ecaterina Andronescu, la acea dată ministru al educației, a spus într-o emisiune televizată, că, atunci când era de vârsta Alexandrei, fetele erau educate de părinți  să nu se urce în mașina unor persoane necunoscute, tot primul ministru, Viorica Dăncilă, s-a făcut foc și pară și a demis-o pe loc. Acum, nu că aș fi eu un mare pricinos, dar, dacă vom compara cele două ieșiri publice, cea a Ecaterinei Andronescu și cea a Anei Birchall, tare mă tem că nu cea a fostei ministru al educației a fost cea mai ,,profund greșită’’, de natură să încalce normele elementare de corectitudine ale informației transmise pe canale oficiale și într-o calitate oficială. În plus, nu am știință că avertismentul dat, cu același prilej, de către doamna prim ministru și anume că,,orice alt derapaj din partea membrilor Guvernului va fi,de-acum înainte, sancționat în același mod’’, a fost, între timp abolit.

Să existe,oare, la nivelul Executivului, două categorii distincte de derapaje: derapaje sancționate și derapaje nesancționate?

Autor: Șerban Cionoff

Sursa: Jurnalul.ro