Elitele încă mai cred că a face apologia piețelor și a le ajuta să ajungă la indici nemaiatinși până acum va face ca o parte din prosperitatea lor să se prelingă și către masele ignorante, iar in felul acesta indignarea acestora va fi potolită pentru încă un deceniu. Studii redactate chiar de instituțiile neoliberale amintesc însă ce se întâmplă în momentul în care marea majoritate a populației transformă indignarea în revoltă și se simte trădată de propriii lideri.
Un studiu publicat de FMI în urmă cu două luni acuza neoliberalismul, globalizarea şi deschiderea financiară pentru că au cauzat nu numai inegalitate, ci şi instabilitatea pieţelor. Studiul se numeşte “Neoliberalismul: supraapreciat?” şi sugerează că liderii mondiali trebuie să redistribuie profiturile mult mai mult decât până acum.
După FMI, a sosit timpul ca un gigant din lumea consultanței să se dezică de globalizare și neoliberalism. Timp de ani de zile, compania McKinsey a susținut că ”nucleul globalizării functioneaza” și că, așa cum arăta într-un raport din 2014, ”a nu fi conectat înseamnă să fii lăsat în urmă”. Acum însă, McKinsey pare să fi renunțat la această viziune și publică un studiu șocant, dacă este să-l raportăm la cele precedente.
Studiul se numește ”Mai săraci decât părinții? Veniturile stagnante sau micșorate din economiile avansate” și respinge toate concluziile din ultimul deceniu, iese din limitele gândirii actualului sistem economic și admite că în lumea occidentală schimbarile recente din economie nu au adus beneficii. Epoca beneficiilor globalizării s-a încheiat.
Studiul relevă că trendul pozitiv al veniturilor a luat sfârșit. Între 2005 și 2014, veniturile reale din economiile avansate au stagnat sau au scăzut în cazul a 65-70% dintre gospodării, adică în cazul a peste jumătate de miliard de locuitori, o cifră similară cu numărul cetățenilor UE. Iar această scădere s-a produs în ciuda măsurilor statului de a reduce taxele și de a transfera sume pentru serviciile sociale.
Richard Dobbs, conducătorul grupului ce a lucrat la acest studiu, spune că acest trend negativ explică ce se întâmplă cu oamenii care simt că sunt abandonați de sistem și una dintre dintre consecințe este Brexitul, dar, am putea adăuga și terorismul ”home grown”, și vulnerabilitatea în fața așa-zisului război informațional al Federației Ruse.
Dubbs arată că în societățile avansate se acumulează o stare de revoltă care este la fel de periculoasă ca o acumulare de gaze într-un bloc. ”Unul dintre apartamente va exploda. Nu știu dacă Marea Britanie va fi primul”, spune Dobbs, partener al McKinsey. ”Uneori echitatea și eficiența sunt în contradicție. Oare putem reduce putin competitivitatea pentru a reduce riscul unei explozii?”, se întreabă Dobbs.
Poate că cea mai șocantă informație din studiu este că 70% dintre familiile din 25 de state dezvoltate și-au văzut veniturile stând pe loc sau scăzând în ultimul deceniu, în timp ce în intervalul 1993-2005 în această situație au fost doar 2% dintre familii. Mai grav este că într-un stat despre care se presupoune că a profitat mult de globalizare, SUA, acest procent a ajuns la 81%, iar în Italia se apropie de 100%.
Intervenția statului în sprijinul cetățenilor a redus această tendință de sărăcire in state cu politici sociale recunoscute (Franța și Suedia), dar cel mai mare succes l-au avut acest ajutor în America. Însă în Italia, spre exemplu, intervenția statului prin măsuri sociale nu a făcut decât să accentueze trendul scăderii veniturilor.
Concluzia raportului este că globalizarea începe să dăuneze. ”Daca va continua această crestere redusă din ultimii zece ani, proporția celor cu venituri care stagnează sau scad va crește spre 80% în următorul deceniu. Chiar dacă creșterea se va accelera, problema nu va dispărea dacă cresterea economică va fi dublata de automatizare, care va reduce numărul locurilor de muncă.
”Analiza noastră detaliaza creșterea accentuată a proporției familiilor și grupurilor care nu avansează. Cu cât vor fi loviți mai dur tinerii și cei mai puțin educați, cu atat se va observa mai clar spectrul unei generații mai sărace decât părintii. Impactul economc și social este corosiv. Un număr mare dintre cei care au venituri mai mici își pierd încrederea în sistemul economic. Aproape o treime dintre cei care nu reușesc să progreseze cred că copiii lor vor progresa și mai greu în viitor și au opinii negative despre liberul schimb și despre imigrație”.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu