De la dobânzi la strategii pe timp de criză şi de la marjele proprii la modalitatea de comisionare, băncile din România se detaşează net de surorile din zona ţării noastre. De cele mai multe ori, din păcate, diferenţele nu sunt de partea clientului.
Băncile din România au aplicat cel mai mare procent de creştere la dobânzi în perioada de început a crizei financiare comparativ cu instituţiile de credit din orice altă ţară central şi est-europeană. Aceleaşi bănci din România au cea mai păguboasă metodă de calcul al dobânzii variabile (din punctul de vedere al clientului). Tot ele, băncile din România, sunt singurele din regiune care oferă doar ca o raritate depozite pe perioade mai lungi de doi ani. Nu în ultimul rând, de o bună perioadă de vreme, băncile româneşti au cele mai mari dobânzi din regiune chiar dacă, economic vorbind, au fost momente când România stătea mult mai bine decât alte ţări comparabile.
Toate aceste proprietăţi, despre care Cotidianul a scris în câteva rânduri, transformă sistemul bancar autohton într-un fel de ciudăţenie a băncilor europene, în ciuda faptului că marile grupuri prezente la noi în ţară (Erste, UniCredit, Raiffeisen, Société Générale, Alpha, NBG etc.) fac piaţa şi în restul statelor din regiune.
Fapt unic în Europa Centrală şi de Sud-Est, de câteva luni încoace, companiile din România au luat credite în lei mai scumpe decât populaţia. Diferenţa dintre dobânzile la creditele în lei pentru populaţie şi cele pentru companii este de până la patru puncte în favoarea primei categorii, potrivit datelor BNR. În acelaşi timp, creditele în euro au dobânzi cu sub 2% mai mici pentru firme decât pentru populaţie. Prin comparaţie, în Cehia, de exemplu, firmele iau credite în euro la o dobândă medie de 3,5% pe an, iar populaţia la 7%, în timp ce în Ungaria diferenţa este de la 10 la 5%.
Băncile din Cehia, Ungaria, Croaţia, Austria şi chiar din Serbia sau Ucraina au produse de economisire construite pentru perioade lungi. Ba mai mult, în aceste ţări, cu cât depozitul este mai lung, cu atât dobânda este mai bună. În România sunt doar două bănci care acordă depozite pe mai mult de doi ani, deşi în ţările enumerate mai sus, Erste Bank (acţionar majoritar BCR) şi UniCredit au o groază de produse de economisire pentru perioade lungi.
Un alt capitol: dobânzile. În perioada de sfârşit de an în care criza economică a început să se simtă puternic în Europa emergentă, băncile româneşti au avut iar un comportament atipic în comparaţie cu alte ţări din regiune. Astfel, potrivit unei analize a ziarului Cotidianul din ianuarie, în doar patru luni, dobânda medie din România a crescut cu 5% la creditele de nevoi personale, atât în lei, cât şi în euro, şi cu 4,5%, respectiv 3% pentru ipotecarele în lei şi euro. Cea mai mare creştere din toată zona, în condiţiile în care băncile din Bulgaria sau Ungaria au ales chiar să scadă dobânzile pentru împrumuturi! Asta în condiţiile în care băncile din România aveau oricum cele mai mari dobânzi.
Marjele şi comisioanele sunt şi ele printre cele mai mari din zonă. Chiar şi atitudinea băncilor în relaţia cu clienţii ne particularizează. Băncile româneşti deţin şi un record în privinţa suprataxării clienţilor, prin comisioane. În Austria, singurul comision pe care banca îl percepe în cazul creditului de nevoi personale are o valoare fixă de 10-20 de euro şi este plătibil trimestrial, potrivit datelor obţinute de Cotidianul de la grupul Erste Bank. Un sistem asemănător îl aplică băncile din Cehia, care percep un comision lunar de administrare în valoare de 49 de coroane, adică aproximativ 2 euro. În Ungaria există un comision de rambursare anticipată, dar şi un comision lunar de 0,25%. În Slovacia, creditul de nevoi personale implică plata a două comisioane: unul lunar şi unul plătibil la început. În România, luând în calcul doar exemplul uneia dintre cele mai permisive bănci din acest punct de vedere, regăsim cel puţin patru comisioane. Este vorba despre comisionul de analiză, comisionul de acordare, comisionul de administrare şi comisionul de rambursare anticipată. În plus, unele bănci, deloc puţine, aplică şi un comision de risc valutar. Comisionul de acordare este unic în Europa.În privinţa felului în care este calculată dobânda variabilă, clientul bancar din România este în mod clar dezavantajat nu doar de nivelul ridicat al marjei băncii, ci şi de modalitatea în care este tratat de către instituţia de credit. Despre condiţii personalizate nici nu se poate pune problema, cel puţin deocamdată. Instituţiile de credit autohtone au o marjă proprie de aproximativ trei ori mai mare decât cea practicată în ţări precum Cehia, Slovacia sau Austria. Ratele în Austria sunt individuale, în funcţie de profilul de risc, garanţii, volum, termen.
Particularităţile României
Cele mai mari dobânzi la credite de locuinţă
Cele mai mari dobânzi la economiile în euro
Cele mai mari marje proprii ale băncilor la dobânda variabilă
Cele mai multe comisioane la creditul de nevoi personale. Comisionul de acordare este unic în Europa
Creditele pentru populaţie în lei sunt mai ieftine decât cele pentru companii
Cele mai scumpe credite în euro pentru companii
Depozite majoritar pe termen scurt, cel mult mediu (maximum un an şi jumătate)
Cele mai mari creşteri de dobândă pe perioada crizei
sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu