C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Rezistenţa Spaniei s-a frânt, iar statul a cerut un ajutor de până la 100 miliarde euro pentru băncile bolnave

Spania a devenit a patra şi cea mai mare victimă a crizei din zona euro, cerând un ajutor de până la 100 miliarde euro, echivalentul a 9% din PIB-ul ţării, pentru salvarea băncilor cu probleme financiare.

Liderii de la Madrid insistă că nu este vorba de un bailout, ca în cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei, ci doar de sprijin financiar cu condiţii “mai favorabile” decât cele de pe piaţă, însă analiştii se tem că în curând şi Spania va avea nevoie de un program de ajutor pentru finanţele publice. Cererea Spaniei a trezit apetitul Irlandei pentru rene­gocierea propriului program de bailout, în schimbul căruia s-a angajat la măsuri dure de austeritate.

“Guvernul spaniol îşi declară intenţia de a cere finanţare europeană pentru recapitalizarea băncilor spaniole, a acelora care au nevoie”, a declarat ministrul spaniol al economiei Luis de Guindos, citat de Bloomberg. Până de curând, Madridul a asigurat de mai multe ori că nu se va ajunge la un bailout pentru bănci.

Oficialul a asigurat că termenii împru­mutului sunt “foarte favorabili” în com­paraţie cu dobânzile de pe pieţe, la care Spania are acces tot mai dificil, dar încă îl are, spre deosebire de Grecia, Irlanda şi Portugalia. Suma a fost stabilită împreună cu miniştrii de finanţe din zona euro, iar aceştia au indicat că finanţarea acoperă necesarul de capital al băncilor, dar implică şi “o marjă de siguranţă”.

Fondul Monetar Internaţional a estimat la aproape 40 de miliarde de euro necesarul de recapitalizare al băncilor spaniole, dar un oficial al instituţiei a spus că ajutorul ar trebui să fie mai mare de atât pentru a se construi un paravan de protecţie solid. FMI nu va participa cu bani la ajutorul Spaniei, ci va fi doar consilier, notează Le Monde.

Banii vor fi canalizaţi spre bănci prin intermediul programului de bailout şi restructurare bancară FROB, gestionat de stat. De aceea, responsabilitatea rambursării va reveni guvernului de la Madrid.

Doar împrumut, nu bailout

Potrivit miniştrilor de finanţe din zona euro, fondurile destinate sectorului bancar nu sunt condiţionate de noi măsuri de austeritate, aplicate deja de autorităţile de la Madrid.

Ajutorul european va urca însă datoria publică a ţării cu zece puncte procentuale, de la nivelul de 68,5% din PIB, iar dobânda împrumutului va afecta deficitul bugetar care a atins anul trecut 8,9% din PIB. Ministerul Economiei consideră finanţarea ca fiind datorie publică, pe care trebuie s-o ramburseze.

“Este vorba de un împrumut pe care-l primim, cu condiţii foarte favorabile, mai favorabile decât pe pieţe. Condiţiile vor fi impuse băncilor şi nu societăţii spaniole”, a spus de Guindos.

Madridul nu a precizat care va fi sursa finanţării, însă fondurile ar putea veni de la mecanismele de bailout ale zonei euro, EFSF şi ESM – care va deveni funcţional luna viitoare. Acestea se finanţează de pe pieţe şi beneficiază de garanţiile statelor membre şi de rating maxim.

Oficialii spanioli ţin să asigure că au cerut ajutor nu din cauza presiunii pieţelor, aşa cum au făcut Grecia, Portu­galia sau Irlanda, ci ei au făcut presiuni asupra partenerilor europeni pentru obţinerea finanţării destinate sectorului bancar.

Invidia Irlandei

Tratamentul de care Spania bene­ficiază din partea Europei a trezit deja un sentiment de injustiţie în Irlanda, stat care a primit un bailout de 85 miliarde euro în noiembrie 2010 pentru salvarea băncilor, scrie Le Figaro.

În discuţiile Eurogroup-ului privind sprijinirea băn­cilor spaniole, Irlanda şi-a exprimat dorinţa de a renegocia propriul plan de ajutor şi “de a obţine retroactiv un acord similar celui primit de Spania”, au declarat surse apropiate situaţiei, citate de AFP. Ca şi în Spania, prăbuşirea pieţei imobiliare irlandeze a debilitat sistemul financiar. Iniţial, Dublinul a cerut ajutor doar pentru salvarea băncilor, însă haosul din sistemul bancar a şubrezit finanţele publice, iar în aceste condiţii cele 85 de miliarde de euro au fost alocate de UE şi FMI guvernului, la o dobândă de 5,8%.

Ministrul irlandez de finanţe Michael Noonan a anunţat că Spania va plăti aceleaşi dobânzi ca şi celelalte state care beneficiază de asistenţă financiară.

Finlanda, un stat deja în mod tra­diţional reticent în a sprijini alte guverne, a anunţat că va cere garanţii pentru contribuţia ei la împrumutul Spaniei, dacă fondurile vor proveni de la EFSF. Diferenţa între EFSF şi ESM ca sursă de finanţare constă în faptul că dacă banii ar proveni de la ultimul fond, împrumutul va beneficia de prioritate la rambursare în faţa datoriei guverna­mentale, ceea ce protejează pe creditorii internaţionali pe cheltuiala deţinătorilor de obligaţiuni.

Lipsa de bani pentru bănci ar putea fi un semn că Madridul ar putea rămîne şi fără fondurile necesare derulării serviciilor de zi cu zi.

Presiunile pe finanţele publice sunt amplificate de cel mai ridicat şomaj din UE şi de recesiunea economică prelungită. CE estimează că Spania va fi singurul stat din UE care va rămâne în recesiune anul viitor. “Ajutorul european se va transforma rapid în speculaţii că Spania va cere şi un program de salvare pentru finanţele publice. Obiectivul salvării ar fi trebuit să fie exact acesta, evitarea unui al doilea plan”, a afirmat Ralph Solveen, analist la Commerzbank.

Cu împrumutul promis Spaniei, UE şi FMI s-au angajat în total cu aproximativ 500 miliarde euro să finanţaze planurile de salvare din zona euro.

Cum a ajuns Spania să ceară ajutor financiar extern

Economia a intrat oficial în recesiune în al treilea trimestru din 2008. S&P a fost prima agenţie de rating care a scăzut calificativul Spaniei de la AAA, cel mai înalt nivel, la AAĂ. Banca centrală a intervenit pentru a salva banca regională Caja Castilla-La Mancha de la faliment.

În 2009 Spania a creat fondul de salvare a băncilor FROB, cu o valoare de 99 mld. euro. Autorităţile au cerut băncilor de economii mai mici să fuzioneze pentru

a-şi îmbunătăţi gradul de solvabilitate. Deficitul bugetar a ajuns la 11,2% din PIB.

Economia Spaniei a ieşit din recesiune în primul trimestru din 2010.

În mai 2010, după o perioadă de negare a faptului că Spania are probleme economice, premierul José Luís Rodríguez Zapatero a anunţat măsuri de austeritate. În iunie 2010 autorităţile au pus la punct şi reforma pieţei muncii.

La începutul lui 2011, Spania a legiferat majorarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani. Spre sfârşitul lui 2011, în urma alegerilor legislative, Mariano Rajoy a devenit premier şi a anunţat că deficitul bugetar pe 2011 va ajunge la 8% din PIB, mult peste ţinta de 6%. Ca atare, guvernul anunţă noi măsuri de austeritate. Spania a încheiat anul cu o rată a şomajului de aproape 23%, cea mai mare din UE.

În primul trimestru al anului economia a reintrat în recesiune.

În mai 2012 Bankia, una dintre cele mai mari bănci, a solicitat ajutor în valoare de 19 mld. euro din partea statului. Autorităţile nu găsesc surse de finanţare.

În iunie costurile mari de împrumut forţează Madridul să avertizeze că este scos de pe pieţele de obligaţiuni şi că UE ar trebui să-i acorde ajutor în recapitalizarea băncilor.

Liderii europeni lucrează la un plan de salvare pentru euro bazat pe eurobond-uri

Liderii instituţiilor europene lucrează la un plan pentru salvarea monedei euro care ar putea include emisiuni de eurobond-uri, o decizie pe care Germania a respins-o în mod repetat, relatează publicaţia germană Der Spiegel, preluată de Thomson Reuters.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, lucrează la un plan pentru o uniune fiscală “adevărată” în care statele membre nu vor mai putea împrumuta în mod independent.

Guvernele vor putea să decidă doar cum să aloce fondurile proprii şi orice ţară care va avea nevoie de resurse suplimentare va trebui să raporteze grupului de miniştri de finanţe ai zonei euro, Eurogroup.

Cei patru lideri europeni au declarat că grupul miniştrilor de finanţe va decide care nevoi financiare sunt justificate, dar şi nivelul acestora, şi de abia apoi va emite eurobond-uri pentru a finanţa necesitatea unor noi împrumuturi.

“Grupul exclusiv de miniştri ar fi condus de un preşedinte cu normă întreagă care, în cele din urmă, ar putea ocupa poziţia de ministru de finanţe al Europei”, se arată în săptămânalul german.

“Puternicul grup al miniştrilor de finanţe” ar putea fi controlat de o nouă instituţie europeană din care ar face parte reprezentanţi ai parlamentelor naţionale.

Der Spiegel notează că modelul se va îndrepta de fapt către acea răspundere colectivă pe care guvernul german a

respins-o în repetate rânduri.

Noile emisiuni colective de datorie se vor aplica doar în cazul unor noi împrumuturi, creditele deja existente fiind acoperite individual de statele membre.

Ioana Niţă

sursa: zf.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss