Analize și opinii Politică

Reţelele secrete ale unui război economic

În România, războaiele economice care se duc în interiorul sau pentru controlul marilor companii de stat ascund, de foarte multe ori, interesele unor reţele de influenţă compuse din foşti ofiţeri ai serviciilor secrete – fie autohtone, fie din ţările fostului bloc sovietic. Un exemplu elocvent: lupta pentru Oltchim.

Pentru controlul companiei Oltchim, singurul mare combinat petrochimic rămas în funcţiune după un efort financiar uriaş al statului, se duce un război de mai mulţi ani. Principalul combatant în conflictul cu statul român, care este acţionarul majoritar al Oltchim, îl reprezintă compania Petro Carbo Chem SE (PCC SE), acţionar minoritar. Unul dintre managerii PCC implicaţi activ în România este un fost ofiţer de informaţii polonez, Wojciech Zaremba, cu vechime în domeniul petrochimic încă din 1980, bun cunoscător al pieţei din domeniu din ţările foste membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc al ţărilor comuniste din fostul boc sovietic), precum şi al sateliţilor acestuia.

Cum a ajuns PCC Group jucător internaţional

PCC Group, care îşi are cartierul general în oraşul Duisburg, Germania, a fost înfiinţat în 1993 de către Waldemar Preussner. Preussner s-a născut în Polonia, a emigrat în Germania si până când a înfiinţat PCC Group a fost şeful direcţiei de aprovizionare al unui mare combinat petrochimic din Duisburg, cu atribuţii – culmea coincidenţei! – tot pe spaţiul fostului CAER, ţări în care este specializat şi Wojciech Zaremba. Ascensiunea grupului PCC a fost fulminantă. În scurt timp, şi-a făcut filiale în mai toate ţările foste membre CAER, dar şi în unele ţări asiatice comuniste. De obicei, un ritm de dezvoltare atât de rapid al unei afaceri, nu doar pe verticală, ci şi pe orizontală,  presupune infuzii serioase de capital. În istoricul firmei PCC însă, Waldemar Preussner pare unicul furnizor de capital, iar sursele sale financiare sunt încă învăluite în mister. Ştim doar că până în 1993 a fost un simplu salariat: şeful aprovizionării unui combinat german.

ROKITA – concurenta Oltchim

În procesul de extindere internaţională, PCC a ajuns să aibă 70 de subsidiare, în 12 ţări. Vânzările grupului au crescut de la 59 milioane de euro în 1994, la peste 1 miliard de euro în 2008. Cea mai agresivă dezvoltare a grupului PCC a avut loc în Polonia. Iniţial, PCC a devenit acţionar minoritar la combinatul petrochimic ROKITA. Ulterior, PCC a reuşit să deţină un pachet majoritar, preluând controlul asupra combinatului, operaţiune dusă la bun sfârşit cu aportul determinant al lui Wojciech Zaremba. Ulterior, portofoliul PCC în Polonia s-a extins prin noi achiziţii, după un model similar. De remarcat că afacerea numărul unu a grupului PCC în Polonia, combinatul Rokita, are în bună măsură acelaşi tip de producţie ca şi Oltchim.

PCC, în România din 1988

PCC şi-a făcut intrarea pe piaţa românească deschizându-şi o filială la Ploieşti, în 1998, anul în care a început proiectul iniţiat de Banca Mondială şi aplicat de Guvernul României de restructurare a coloşilor industriali, inclusiv cei din domeniul petrochimic. O iniţiativă lăudabilă, menită să reducă costurile statului cu subvenţionarea unor companii care pierdeau sume uriaşe. Dar care, deşi nu a dat peste tot rezultatele scontate, a atras spre România numeroşi investitori străini, dornici să preia o parte din afacerile ineficientului stat român.

În anul 1998, când a avut loc înfiinţarea filialei PCC de la Ploieşti, şeful SRI pe judeţul Prahova era nimeni altul decât colonelul Corneliu Păltânea. Amănuntul este extrem de important având în vedere că Păltânea continuă să aibă şi astăzi relaţii strânse cu anturajul reprezentanţilor PCC în România, susţin surse apropiate serviciilor secrete.

„Afacerile” colonelului Păltânea

Sub ochii lui Păltânea au dispărut – prin falimentare sau preluare ostilă – o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene. Păltânea a fost trimis în judecată în trei dosare: într-un dosar a fost achitat, iar în celelalte două a fost condamnat de prima instanţă de judecată la câte trei ani închisoare. Şi încă un amănunt important: Păltânea apare ca unul dintre fondatorii Centrului de Afaceri Româno-Rus. În prezent, el se prezintă ca fiind „managing partner” la SC Petroconsult Development, o companie patronată de Mircea Labă, şi el membru fondator al centrului româno – rus de afaceri.

ONDINE GHERGUT

sursa: romanialibera.ro

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Din pacate cei care ar trebui sa vegheze la siguranta statului si sa culega informatii…nu le folosesc pt asta le folosesc in scopul…cresterii averi lor sau ma rog…a rudelor!

  • sintem o tara de timpiti si cretinoizi !In oricestat normal la cap ,inclusiv in romania regala serviciule de informatii au atributii serioase de anchetare a infractorilor specifici acestor servicii !Ideea ca un serviciu trebuie numai sa informeze siapoi parlamentul…procuratura luipeste prajit se cvor seziza-DACA VOR SI STIU -ESTE CEA MAI MARE FORMA DE ATENTA LA SUVERANITATEA STATULUI ROMAN …ESTE CA SI CUM AI SPUNE CA ROMANIA NU ARE VOIE SA AIBA SERVICII SECRETE DECIT DACA LE FOLOSESTE CA SUBCONTRACTORI PENTRU CIA ….ADICA CUM MOSADUL DOAR INFORMEAZA /DAC CIA SAU MI5 ….SAU SERVICIILE CHINEZESTI ?De asta profita tradatorii si spionii secreti care au transformat aceasta biata tara in raiul lor …pina cind TOT EI O VOR DESFIINTA PUR SI SIMPLU…STERGINDUI GRANITELE IN FAVOAREA UNOR VECINI NERABDATORI …ASA NE TREBUIE …AVEM CE MERITAM !