Sublim, dar lipsind cu desăvârşire, programul anticriză al Cabinetului Boc are totuşi un impact remarcabil asupra economiei naţionale: o împinge din ce în ce mai apăsat în subteranele clandestinităţii şi ale evaziunii fiscale. Simultan, înţelepţii noştri conducători se asigură că, pentru majoritatea covârşitoare a bugetarilor, şpaga devine singura soluţie de supravieţuire.
“Reforma statului” capătă în România un înţeles extrem de original. Guvernanţii se miră, indignaţi, că, deşi taxele au crescut şi s-au înmulţit ameţitor, încasările la buget sunt în dramatică scădere. Nu par să priceapă cum de calculele care le ieşeau aşa de frumos pe hârtie nu se reflectă şi în vistierie. Învăţaţi că orice regulă poate fi schimbată sau răstălmăcită în funcţie de interesul lui Zeus de la Cotroceni, or fi crezut că şi legile economice sunt la fel de “maleabile”. Aşa că au decis să ignore axioma supărătoare care zice că fiscalitatea excesivă măreşte piaţa neagră, nu veniturile colectate de stat.
Un singur exemplu: preţul ţigărilor a devenit prohibitiv pentru milioane de fumători. Să ne înţelegem: nu din grijă pentru sănătatea populaţiei au fost umflate aiuritor accizele la tutun, ci în ideea că dependenţa de nicotină va aduce mai mulţi bani la buget. Dar, cum era de aşteptat, vânzările pachetelor timbrate s-au prăbuşit. În schimb, contrabanda a devenit un fenomen de masă. Când cererea e atât de mare, nici o armată de poliţişti, vameşi şi inspectori nu o poate stăvili. Cum ar putea-o face însă o funcţionărime tot mai prost plătită şi mai rărită de disponibilizări? Când salariul unui angajat la stat coboară flagrant sub minimul necesar subzistenţei, corupţia este practic instituţionalizată. Discursurile despre combaterea evaziunii fiscale sunt exerciţii retorice la fel de mincinoase ca şi reclama care leagă contrabanda cu ţigări de renovarea şcolilor (suportată, de fapt, din bugetele locale).
Biruri insuportabile, legi contradictorii şi distrugerea totală a aparatului administrativ: iată o combinaţie cu adevărat toxică! Oricât de proastă părere am avea despre actualii noştri guvernanţi, pare greu de crezut că nu-i intuiesc consecinţele. Să fie vorba, aşadar, doar despre incompetenţă crasă sau mai poate exista şi o altă explicaţie pentru perseverenţa încăpăţânată în această strategie a dezastrului? O strategie care subţiază PIB-ul, dar umflă cu bani negri conturi secrete. Statul încasează mai puţin, dar cine controlează traseele şpăgii poate dijmui direct economia subterană. Care creşte mai ceva ca Făt-Frumos, pe măsură ce “legalitatea” devine tot mai incompatibilă cu supravieţuirea afacerilor în România lui Traian Băsescu, apostolul anticorupţiei.
Miruna Munteanu
sursa: jurnalul.ro
Adauga comentariu