Europa este în derivă, iar structura Uniunii Europene se clatină serios. Politica de apărare promovată de NATO după alegerea lui Trump, Brexit-ul și migranții sunt în momentul de față niște probleme greu de înghițit de către europeni. Practic, Bruxelles-ul trebuie să găsească soluții de finanțare după Brexit, să mărească bugetul apărării și să convingă toate statele membre să accepte cotele de migranți care par să crească de la o zi la alta.
La aceste probleme se adaugă și managerierea diferențelor dintre Europa de Est și Europa vestică. Au trecut mai bine de 10 ani de când Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România și Bulgaria sunt parte integrată a UE, iar sentimentul euro-sceptic a crescut simțitor în Europa Centrală și de Est.
Bruxelles-ul este turnul de fildeș unde se aud doar vocile Franței și Germaniei
Europa ”cu două viteze” propusă de Macron și Merkel și implementată de Junker a început în 2017. Deja statele nou venite în UE sunt obligate să plătească mai mult și primesc mai puțin, ba chiar ingerințele europene în afacerile interne ale statelor din Est sunt din ce în ce mai evidente.
Practic, s-a declanșat un război al declarațiilor între Grupul de la Vișegrad (format din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) și Comisia Europeană. În Europa de Est crește simțitor sentimentul euro-sceptic, dar nu neapărat pe filieră rusească așa cum trâmbițează portavocile de Bruxelles, crește pentru că oamenii realizează că Uniunea nu mai livrează ce a promis deși cere din ce în ce mai mult.
Imperiul vrea să reducă la tăcere coloniile
După un an 2017 foarte agitat, în care liderii cu idei anti-UE au câștigat pe linie în statele Europei Centrale și de Est, Comisia Europeană a făcut o strategie pentru a-i aduce sub ascultare pe acești lideri atât vocali.
La cererea Germaniei și Franței, Comisia Europeană a propus ca statele membre unde democrația este pusă în pericol să aibă limitări la fondurile nerambursabile. Practic, UE taie fondurile pentru statele care vor să-și facă singure agenda externă.
Mecanismul prin care se va stabili ce țară respectă sau nu statul de drept va fi activat fie în urma unor decizii OLAF, decizii ale Curţii Europene de Justiţie ori rapoarte ale unor instituţii internaţionale. Practic, orice părere spusă prea tare împotriva migranților sau a deciziilor UE va fi considerată o problemă și va duce la sancțiuni.
Este evident că acest mecanism este făcut cu dedicație pentru Europa de Est pentru că doar aici există corupție și doar aici politicienii nu respectă statul de drept. În acest context, intră în scenă europarlamentarii români care în situația de față pot afecta România mult mai grav decât o făceau până acum.
Toate criticile făcute de europarlamentarii opoziției la Bruxelles sunt acum mult mai importante, pentru că reprezentanții Comisiei Europene au toate motivele să asculte acuzații la adresa unui stat pentru a-i limita fondurile nerambursabile. Practic, discursurile lui Macovei vor putea declanșa sancțiunile europene împotriva României.
Autor: Alexandru David
Adauga comentariu