Actualul Parlament European si-a inceput mandatul in 2009, cu mai putin de un an inainte ca Greciei sa-i fie acordat primul imprumut urias de catre UE si FMI, iar tara sa fie supravegheata strict de Comisia Europeana si ceilalti creditori, prin asa-numite „task force” ce au umplut cu cohorte de functionari straini birourile cheie din ministerele de la Atena.
Au urmat apoi imprumuturi si conditii de austeritate asemenatoare pentru Irlanda, Portugalia si Cipru.
Insa a trebuit sa se ajunga la final de mandat pentru ca singura institutie a UE in care se gasesc reprezentanti alesi de cetatenii europeni – Parlamentul European – sa ridice macar un colt din valul care acopera unul dintre cele mai lipsite de glorie capitole din istoria UE: cum a actionat si a functionat faimoasa troica, “aceasta instanta monstruoasa formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI, cea care a impus masurile de austeritate din cele patru tari”, dupa cum scrie revista franceza Marianne.
Troica a facut obiectul unei anchete a comisiei pentru afaceri economice si monetare a Parlamentului European. Un proiect de raport a fost deja intocmit de catre eurodeputatul austriac Othmar Karas (Partidul Popular European) si francezul Liem Hoang-Ngoc (Partidul Socialist European).
O prima concluzie in urma acestui demers (tardiv) al PE este ca niciuna dintre institutiile implicate in acest raport nu s-au grabit sa raspunda la intrebarile politicienilor alesi direct de cetatenii europeni. FMI a delegat pentru aceasta sarcina doar un reprezentant regional, in timp ce BCE a aratat ca nu poate fi obligata sa ofere raspunsuri. Fostul presedinte al BCE, Jean-Claude Trichet, a acceptat sa depuna o marturie, dar succesorul sau, Mario Draghi a judecat ca nu este de demnitatea lui sa faca la fel. “Chiar si functionarii europeni au aratat ca nu au de ce sa dea explicatii si ca aceasta este sarcina responsabililor politici”, a explicat un eurodeputat.
Pentru jurnalistii de la Marianne, proiectul de raport (care va fi dezbatut din nou in martie) are pasaje care te pot face sa ti se ridice parul.
In primul rand, se arata ca “mandatul troicii nu a fost clar definit si ca este lipsit de transparenta” si, mai mult “nu a existat nicio baza juridica pentru crearea acestei troici” in tratatele UE, la nivelul anului 2010. Troica raspundea pentru actiunile sale in fata Eurogrupului (consiliul ministrilor de Finante din statele euro), care esta, la randul ei, o instanta informala in cadrul UE. In realitate doar Consiliul Ministrilor Economiei si ai Finanntelor din toate cele 28 de state are o existenta legala si bine institutionalizata.
Din nou, grav este ca in aceasta troica CE-BCE-FMI, Comisia Europeana se afla in conflict de interese, deoarece era atat “gardian al tratatelor UE”, dar in acelasi timp asigura incalcarea acestora. Aceasta pentru ca troica a impus reforme in sistemul de sanatate din Irlanda, Grecia si Portugalia care incalca articolul 168 al Tratatului de la Lisabona, care arata ca asemenea actiuni sunt strict de resortul statelor, pentru a nu da decat un exemplu din actiunile contradictorii ale CE.
In ce priveste Banca Centrala Europeana, raportul ~atrage atentia asupra unei posibilitati de conflict de interse intre rolul actual in cadrul troicii, cel de “consilier tehnic” si statutul sau de creditor al patru state membre UE”. Aceasta fara a mai tine cont de suspiciunile de manipulare politica.
In timpul dicutiilor cu raportorii PE, fostul premier socialist al Portugaliei, Jose Socrates, a declarat ca a suspectat ca Jose Manuel Barroso, presedintele CE, a favorizat venirea la putere in Portugalia a partidului sau de orientare liberala (PSD), astfel incat sa poata renegocia cu acesta programul de reforme.
Apoi, fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker a recunoscut in fata deputatilor europeni ca Eurogrupul pe care l-a condus “a sustinut recomandarile troicii fara a examina implicatii politice specifice”… Declaratia vine din partea presedintelui aceluiasi Eurogrup care a decis sa confiste banii velor care au depus mai mult de 100.000 de euro in banciole cipriote, pentru a nu-i face sa fuga pe marii deponenti rusi, aceasta la rugamintea presedintelui comunist al Ciprului.
In toata aceasta dezordine s-au dizolvat toate responsabilitatile politice. Bruxellesul nu a ascultat deloc sfatul SUA cum ca austeritatea bugetara va accelera criza, in loc sa o limiteze. Si astfel a fost impusa austeritatea, care a dus la explozia somajului si la scaderea cu 22% a salariilor in Grecia.
Concluziile amintitului raport nu sunt deloc pozitive: indatorarea tarilor vizate de actiubnile troicii s-a redus, ci chiar a exoplodat in unele tari aflate sub controlul tehnocratilor europeni. Irlanda va iesi de sub asistenta UE, insa o va face cu o datorie publica de 120% din PIB, fata de 30% inainte de criza. Grecia are o datorie de 170% din PIB, chiar si dupa ce I s-au sters jumatate din datorii in 2012. Atena a solicitat o noua asemenea stergere de datorii anul acesta. Somajul in Grecia a ajuns la 25%, In Portugalia este de 6%, iar in Irlanda de 15%).
Raportul “deplange ca, incepand din 2008, repartitia inegala a veniturilor a trecut dincolo de medie in cele patru state unde s-a aplicat reducerea serviciilor sociale, iar cresterea somajului a dus si la o sporire a saraciei”.
Cu siguranta ca familiile politice europene vor oferi electoratului un spectacol al infruntarii ideologiilor la dezbaterea acestui raport, pentru ca aceasta va surveni cu putin inainte de alegerile europene. Aceasta confruntare va avea, in realitate, rolul de a impieduica adoptarea unui raport dur la adresa acesteio celebre “troici” ce a facut legea in patru tari europene si care nu are insa o existenta legala.
Raportorii recomanda totusi Comisiei Europene sa dea socoteala “regulat” pentru actiunile sale in fata PE si ca UE sa creeze un “fond monetar european”, independent de FMI, care sa functioneze pe baza unor reguli transparente.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu