Criza economica si politica din Romania ne determina sa privim cu un fel de nepasare convulsiile care au cuprins Uniunea Europeana. Scarbiti de mizeria in care zac politicienii nostri, ignoram politica europeana. Aproape obisnuiti cu criza romaneasca, nu mai avem puterea sa intelegem ca ne pandeste un pericol mult mai mare decat colapsul national, anume dezintegrarea Uniunii Europene.
Un haos asemanator perioadei din preajma declansarii celui de-al Doilea Razboi Mondial poate cuprinde Europa, daca liderii Uniunii nu vor gasi solutiile de avarie.
Uniunea Europeana a fost construita, in primul rand, ca o structura economica europeana integratoare a economiilor nationale si abia in plan secundar, ca o comunitate de valori spirituale si democratice.
Altfel spus, am construit un robot eficient economic, dar lipsit de suflet si ca orice robot, economia europeana nu este invulnerabila si uneori se defecteaza. Europenii vor plati scump aceasta abordare limitata a ideii de “casa comuna europeana”, daca negocierile dintre Parlamentul si Consiliul Uniunii Europene privind bugetul pentru 2011, care deocamdata au esuat, nu vor fi finalizate in interesul cetatenilor europeni.
Parlamentul European, aparent “vinovatul” pentru esec, solicita rezolvarea a cel putin doua chestiuni majore: sa fie considerat partener cu drepturi depline in negocierile privind bugetul unional, iar bugetul UE pentru 2011 sa aloce fonduri substantiale pentru finantarea politicilor sociale si de creare de locuri de munca.
Pe fond, Consiliul a dorit sa limiteze bugetul UE pentru anul viitor la 141,7 miliarde de euro in angajamente si 126,5 miliarde de euro in plati. Parlamentul a solicitat insa adoptarea unor sume mai mari, angajamente de 143 miliarde de euro si respectiv plati de 130.5 miliarde de euro.
Negocierile au esuat si datorita imposibilitatii de a se implementa anumite acte normative conforme cu Tratatul de la Lisabona, cum ar fi regulamentul privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2007-2013, acordul interinstitutional intre Parlament, Consiliu si Comisia Europeana privind cooperarea in domeniul bugetar sau modificarea regulamentului financiar al Uniunii Europene.
Dincolo de aspectele tehnice sau politice, esecul adoptarii proiectului de buget unional european pentru anul 2011 dovedeste atat ca Uniunea Europeana are o capacitate redusa de a raspunde crizei economice, cat si ca Uniunea se confrunta cu o deteriorare accelerata a mecanismelor integratoare bazate pe un sistem comun de valori, la care statele membre, cel putin formal, au aderat.
Intr-o cheie reductionista, se poate spune ca dezbaterea in jurul proiectului de buget european pentru 2011 trebuie sa raspunda la o singura intrebare, de altfel esentiala pentru viitorul UE: in beneficiul cui va fi constituit acest buget? Din aceasta intrebare rezulta alte doua: se va adopta “modelul FMI”, de reducere a cheltuielilor, subventiilor, de liberalizare accentuata a economiei europene? Sau se va opta pentru relansarea politicilor sociale si de infiintare de noi locuri de munca?
Problemele de comunicare si organizare pe care le au principalele institutii ale Uniunii Europene – Parlamentul, Consiliul si Comisia – nu sunt mai putin importante ca cele economice. Bunastarea economica a oferit o anumita stabilitate democratiei europene. Nu s-a profitat de aceasta. Oficialii europeni s-au multumit cu institutiile lor, fara sa faca eforturile necesare pentru a le adapta permanent intereselor cetatenilor.
Tratatul de la Lisabona nu a reusit sa relanseze Uniunea Europeana, care devine treptat o institutie supranationala birocratizata, cu timpi lenti de reactie, favorabila elitei financiare a continentului si nu cetatenilor simpli, o “casa comuna” care a esuat in “a gazdui” natiunile europene conform principiilor unitatii in diversitate si egalitatii. Falimentul Romaniei va fi dureros pentru un intreg popor. Falimentul ideii de unitate europeana va fi catastrofal pentru toata umanitatea.
Adauga comentariu