Președintele american vroia, de fapt, la summitul G20, să caute aliați pentru un atac împotriva Siriei. Misiunea a eșuat însă chiar de la dineul de debut. Nu numai Rusia se împotrivește, ci și alte state din grup.
Zâmbetele celor doi lideri mondiali au arătat bine în poze, dar oricine își poate da seama că gestul a fost unul de scenă și nicidecum unul sincer. Agenția Associated Press scria ieri într-un editorial că Obama se duce în vizuina leului să caute aliați. Dar leul avea misiunea fix pe dos. La dineul de deschidere, Vladimir Putin a anunțat că totuși se va discuta și despre Siria pentru a impulsiona un schimb de idei în vederea dezvoltării durabile a țării. Șeful de la Kremlin era sigur că nu va fi singurul care va exprima dubii cu privire la un atac armat. Și așa a și fost. Putin a insistat că dovezile produse de SUA, Germania și Franța pur și simplu nu țin apa și că în spatele atacului cu arme chimice ar putea foarte bine să fie și rebelii, nu numai guvernul condus de prietenul și aliatul Assad. Deocamdată, președintele rus nu vede niciun motiv pentru a susține un atac punitiv. St Petersburg, odată simbolul deschiderii Rusiei către Vest, s-a transformat brusc în scena unei măsurări de putere între Washington și Moscova.
Concluzia serii a fost următoarea: toate statele condamnă utilizarea de arme chimice, dar aproape niciun stat nu vrea să facă ceva. În același timp, aproape niciun stat nu vrea nici să împiedice o eventuală acțiune unilaterală a Americii. Singurii aliați pe care Obama poate conta sunt Franța, Australia, Arabia Saudită și Turcia.
NSA sparge sistematic cifrarea comunicațiilor (Le Monde)
Dezvăluiririle din documente sustrase de consultantul NSA Edward Snowden se țin lanț. Ultimele informații date publicității de NY Times, ProPublica și Guardian arată că serviciile secrete americane împreună cu cele britanice au dezvoltat sisteme care ocolesc protocoalele de encriptare a comunicațiilor pe internet.
Metodele de cifrare a datelor noastre pe internet sunt unul din motivele pentru care noi, utilizatorii, alegem la o adică un furnizor sau altul. Indiferent de alegerea noastră, programul Bullrun face arșice orice sistem de encriptare a comunicațiilor, a tranzacțiilor bancare sau a datelor medicale. Vorbim despre sute de milioane de oameni care sunt afectați de aceste activități de colectare de date. Bullrun are deja peste 20 de ani și este unul din pilonii esențiali ai activității NSA. La fel, pentru britanici, doar că pe insulă este botezat Edgehill. Ambele programe pot accesa cu ușurință comunicațiile celor patru granzi online: Hotmail, Yahoo, Gmail și Facebook. Dovada este și amenințarea adresată de serviciile de informații celor trei entități de presă cărora le-a fost cerut să nu publice materialul. State și grupări inamice ar primi un avertisment să își schimbe metodele de cifrare. NSA cheltuiește 250 de milioane de dolari anual pentru a influența în mod secret dezvoltarea sistemelor de encriptare a marilor site-uri pentru a obține acces prin așa numitele back doors – posibilități pe care să le poată exploata ulterior.
La dreapta, euroscepticii îi fură gloria lui Merkel (Les Echos)
Printre – rarele – necunoscute ale votului din 22 septembrie se numără cea a scorului partidului Alternative für Deutschland. Acest partid eurosceptic se adresează celor mai conservatori şi mai vârstnici alegători, una dintre bazele tradiţionale ale electoratului Angelei Merkel.
“Grecia nu ar fi trebuit niciodată să fie admisă în zona euro”. La mai puţin de trei săptămâni înainte de alegerile din 22 septembrie, Angela Merkel a scos artileria grea pe 28 august. Prin stigmatizarea Greciei, favorita alegerilor îl atacă pe fostul cancelar SPD, Gerhard Schröder, pe care îl acuză de a fi introdus Atena în zona euro, în 2001. Întrucât, aşa cum a reamintit aceasta cu ocazia duelului televizat de duminică seara, SPD a sprijinit în faţa Parlamentului toate planurile de ajutorare a Greciei. Dar de fapt inamicul Angelei Merkel nu este nimeni altul decât noul partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania (AfD). Creditată cu 3% în sondajele de opinie, formaţiunea fondată în primăvară reprezintă una dintre cele mai mari necunoscute ale alegerilor din 22 septembrie. AfD ar putea însă depăşi nivelul preconizat în prezent în sondaje. Allensbach estimează că 8% din electorat nu exclude eventualitatea de a vota pentru acest partid condus de un profesor de economie.
Autor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Sursa: RFI Romania
Adauga comentariu