C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Putem cobori si mai jos?

Parca niciodata in ultimii 19 ani limbajul din lumea politica nu a fost mai jalnic decat acum. Politicieni din toate partidele, de toate varstele, cu pregatiri diferite, chiar destul de inalte, s-au incins intr-o dezgustatoare hora a mitocaniei, abjectiei si vulgaritatii. N-am sa-i citez, pentru nici macar hartia nu poate fi obligata sa suporte orice, dar nici nu e nevoie.

Ii stiti foarte bine si ii auziti obsesiv la televiziuni in timp ce polueaza sulfuros spatiul public si bruiaza grav si-asa deficitara comunicare din societatea romaneasca.

Marlani, misogini si prost crescuti au existat intotdeauna in politica si nu numai in cea romaneasca. Ceea ce sperie acum este densitatea lor foarte mare si faptul ca tind sa devina majoritari. De ce, oare, aceasta involutie?

Sudalma in loc argument

Cand nu ai ce spune, cand esti lipsit de proiect sau trebuie sa ascunzi cumva faptul ca ti-ai abandonat proiectele, cand trebuie sa te dezici de promisiuni nerealiste sau ai mintit atat de mult incat a devenit o incercare de netrecut pentru imaginatie sa mai inventeze alte minciuni, ce faci?

1. Te duci acasa. Exclus! Politicienii romani nu ies din politica decat cu picioarele inainte, la propriu, sau eliminati, pana la urma, de cine stie ce strategie maiastra a dusmanilor (dar asta numai pentru cei foarte ghinionisti).

2. Pui mana pe o carte ca sa capeti un strop de cultura politica. Sa intelegi si tu de ce esti politician de dreapta sau de stanga, de ce esti popular si nu liberal, de ce esti socialist si nu ecologist, si ce inseamna doctrina aceasta in practica. Poti descoperi asa ca roata a fost demult inventata si in politica, iar tot ceea ce trebuie sa faci este sa nu-i pui colturi si sa o faci sa sa se invarteasca intr-o directie certa cu un scop bine definit.

Cu alte cuvinte te documentezi si acumulezi intelectual pentru a elabora un proiect politic viabil si corect. Complicat si plicticos! In plus, politicenii nostri nu citesc, cu foarte mici exceptii. Ei stiu. S-au nascut invatati si nu trebuie decat sa blagosloveasca poporul cu stiinta lor.

3. Atragi atentia prin limbaj si atitudine. Efort minim, rezultat maxim! Daca un proiect politic poate trece neobservat, fiind sabotat sau prost promovat, vorba grea, mitocania, vulgaritatea sunt intotdeauna vedete. Poporul iubeste circul, se distreaza, ii retine pe cei mai vocali dintre protagonisti si exista sanse mari sa-i voteze pentru ca, nu-i asa, combat bine.

Sa nu uitam ca rafinamentul, eleganta, ironia fina, cultura nu sunt exact caracteristicile fundamentale ale majoritatii romanilor, cu mult mai permeabili la o formulare gen “sexy buzoianca” decat la cine stie ce proiect politic muncit din greu si promovat cu sudoare. Iar cei pe care asa ceva ii oripileaza sunt minoritari si oricum nu conteaza.

Dar daca la popor nu ar ajunge toate aceste badaranii gratuite, ce s-ar face politicenii? Ajungem asa la cea de-a doua mare cauza a degradarii la care asistam.

Vinovatia televiziunilor

Mesajele vulgare, inepte, inconsistente nu ajung prin telepatie la public. Ele sunt difuzate cu frenezie de televiziuni din exact acelasi motiv pentru ca politicienii le emit. Fac audienta. Lumea se uita cu gura cascata la scandal si balacareala, iar producatorii de televiziune isi smulg hainele de pe ei pentru a pune pe ecran mostre cat mai abjecte.

Si nu numai ca le difuzeaza, ci le si repeta, le analizeaza, le regurgiteaza si remesteca de nenumarate ori pana sunt 110% asimilate si fac tot raul posibil. Ce-o fi de analizat si comentat intr-o formulare ca aceea citata mai devreme? Ce interes public justifica difuzarea unei astfel de declaratii? Niciuna. Interesul e pur individual si tine de castig. Material pentru televizune si electoral pentru politician.

Daca jurnalistii din televiziune ar avea brusc revelatia misiunii lor publice si intr-o zi ar inceta sa mai difuzeze toate aceste mizerii, daca ar refuza sa le mai vaneze prin invitarea in talk-show-uri a celor care doar atat stiu sa emita, daca ar impune asadar un standard al comunicarii publice, poate ca situatia ar sta cu totul altfel. La ce bun sa mai arunci cu vorbe grele si mitocanii daca nu te aude nimeni?

Asa ca inainte de a se minuna ipocrit de nivelul limbajului din politica, moderatorii si producatorii ar trebui sa nu mai incurajeze ei insisi cu cinism degradarea acestui limbaj.

Constantin Racaru
sursa: ziare.com

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss