Un act normativ, în vigoare de o săptămână, îi obligă pe primari să nu-şi mai amăgească alegătorii. În caz contrar, vor fi lăsaţi fără ajutor financiar de la stat.
Adio autostrăzi suspendate, drumuri după tiparul celor europene, şcoli ultra-moderne, reţele de canalizare şi gaze la sate. Pe scurt, adio promisiuni deşarte pe care primarii le folosesc nu doar în campania electorală, ci şi în timpul mandatului, în speranţa că vor putea ieşi la pensie din fotoliul pe care şi l-au adjudecat pentru a administra cum se cuvine urbea.
Aşa prevede o hotărâre de guvern, în vigoare de o săptămână, care reglementează noile criterii pe baza cărora se vor stabili bugetele localităţilor.
Actul normativ – redactat într-o manieră unică, dacă ţinem cont de faptul că legiuitorul nu doar că-şi motivează măsurile, dar face şi o analiză a sistemului, lăsând să se întrevadă propriile-i frustrări legate de birocraţie şi de men talitatea funcţionarilor publici – va fi completat, la sfârşitul acestei luni, şi cu sancţiunile care le vor fi aplicate edililor ce continuă să mintă.
„Acestea vor consta, cel mai probabil, în «tăierea» buge tu lui anual pe care localitatea ar tre bui să-l primească de la stat”, susţin surse din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ai cărui reprezentanţi au făcut parte din comisia ce a lucrat la hotărâre.
Temperatura din clase, la avizierul primăriei
Concret, actul normativ obligă edilii să nu-i mai amăgească pe cetăţenii localităţii pe care o administrează şi să-i informeze cu exactitate – chiar prin documente afişate la intrarea în primărie – în privinţa reţelelor de canalizare sau de alimentare cu gaze, pe care le pot da în folosinţă, a dotărilor reale de care beneficiază şcolile din localitate, în privinţa calităţii drumurilor şi chiar a apei care curge la robinete.
„Nu trebuie neglijate aşteptările cetăţeanului în materie de calitate a serviciilor furnizate. Acestea pot sau nu pot depăşi nivelul actual, iar cetăţenii sunt nemulţumiţi. Acea stă problemă se poate evita prin informarea cetăţenilor cu spe cificarea clară a serviciilor la care se pot aştepta din partea primăriei”, se arată în actul normativ. Iar motivaţia guvernului este dată chiar în paragraful următor: „Dacă cetăţenii vor şti la ce să se aştepte, se vor evita conflictele inutile între autorităţi şi alegători”.
Măsurile „excepţionale” privind administraţia publică nu se opresc aici. Executivul este cel care stabileşte normele minime pe care ar trebui să le respecte fiecare serviciu oferit cetăţenilor de autorităţile locale. Spre exemplu, o şcoală va putea funcţiona doar dacă „toţi copiii cu vârsta între 6 şi 16 ani primesc educaţie în limba română, învaţă istoria, geografia, ştiinţele exacte etc., pentru a putea contribui, în calitate de membri ai societăţii, la progresul României”.
Iar edilii trebuie să dea dovadă de transparenţă şi să afişeze, la avizierele primăriei, spaţiul pe care unitatea de învăţământ îl oferă fiecărui elev, „protecţia” de care beneficiază clădirea împotriva razelor solare, a vântului, a ploii, a zăpezii sau a îngheţului şi, nu în ultimul rând, „caracteristicile toaletelor”. Din această rubrică nu trebuie să lipsească nici temperatura pe care şcoala o va asigura, din interior. Asta, pentru ca elevii să ştie din timp dacă s-ar putea îmbolnăvi.
Spitalele primesc fonduri în funcţie de numărul pacienţilor vindecaţi
Cea mai importantă prevedere se referă la modul în care vor fi calculate bugetele anuale ale primăriilor: „Nu doar în funcţie de standardul de calitate pe care-l oferă cetăţenilor, ci şi în funcţie de gradul de implementare al acestuia”.
Acest articol este urmat, evident, şi de o explicaţie: „Dacă autorităţile locale vor spune cetăţenilor că le oferă anumite ser vicii, însă se constată că acestea nu sunt puse, de fapt, la dispoziţia cetăţeanului, guvernul va tăia din bugetul municipalităţii”.
Urmează apoi câteva exemple concrete. Astfel, dacă elevii nu vor performa şi se vor înregistra cazuri numeroase de răceli şi bronşite într-o şcoală, unitatea de în văţământ va rămâne cu mai puţini bani în vistierie. Sau: „…procentul de pacienţi care s-au vindecat poate fi luat drept indicator de calitate al abilităţii personalului medical de a ameliora starea de sănătate a pacientului”. Prin urmare, spitalul care, la finele unui an, „a contabilizat” prea mulţi pacienţi a căror stare de sănătate a continuat să se înrăutăţească va primi sume mai mici la buget.
Pentru ca lucrurile să meargă bine, în folosul cetăţeanului, primăriile sunt obligate să „asigure transparenţă şi în ceea ce priveşte procedurile de contabilitate şi să monitorizeze cinstit şi facil cheltuielile publice”.
Avertisment: ne-am săturat de birocraţie
În final, executivul ţine să atragă atenţia că s-a săturat de birocraţie şi de mentalitatea funcţionarilor publici.
„Din nefericire organizaţiile publice nu sunt familiarizate cu procesele de schimbare, având tendinţa să conserve procedurile şi obiceiurile existente. Adeseori se aude replica: «Am încercat acest lucru de multe ori (…), pur şi simplu nu merge în sistemul nostru», ceea ce arată atitudinea negativă a bugetarilor împotriva modificărilor procedurilor şi obiceiurilor existente”, stă scris în hotărârea de guvern.
VIZIUNI DIFERITE
Edilii sunt de acord şi nu prea cu guvernul
Mare parte dintre edili spun că multe dintre prevederile noii legi sunt benefice. Nu pot susţine însă pe deplin normele privind stabilirea standardelor de calitate şi împărţirea bugetului în funcţie de numărul de elevi promovaţi sau de cel al însănătoşirilor.
Poteraş: „Cetăţenii vor tot timpul mai mult…”
„Oricum, noi încercăm să informăm cât mai bine cetăţenii, şi tot ce am promis am făcut. Este normal ca oamenii să fie nemulţumiţi, pentru că vor tot timpul mai mult”, susţine edilul sectorului 6 al Capitalei, Cristian Poteraş.
La rândul său, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, spune că standardul de calitate în privinţa sistemului sanitar nu poate fi stabilit după numărul de însănătoşiri. „Cât despre serviciile publice, sectorul 2 oferă servicii la standarde europene. Uitaţi-vă doar la sediul primăriei!”, a replicat Onţanu.
Autorităţile locale din sectorul 4 se declară mulţumite de noua lege, arătând că serviciile publice oferite cetăţenilor care le-au dat voturile sunt „perfecţionate” de la o zi la alta. „Am inaugurat hala de la Piaţa Sudului, unde până acum câteva luni erau nişte standuri insalubre. Peste jumătate din zonele şi serviciile publice au căpătat o nouă imagine”, se mândreşte Cristian Popescu-Piedone.
„Oamenii ştiu ce vor, nu trebuie să li se spună”
„Şeful” sectorului 1, Andrei Chiliman, este însă de părere că executivul ar trebui să lase principiul descentralizării să funcţioneze. „Cetăţeanul ştie de ce are nevoie, nu trebuie să-i spună guvernul, iar un primar bun ştie ce să-i ofere”, argumentează Chiliman.
În ceea ce-i priveşte pe edilii celorlalte oraşe mari ale ţării, mulţi dintre ei fie au adoptat modelul primarului Braşovului, George Scripcaru, care a refuzat să facă orice comentariu pe marginea noului act normativ, fie s-au eschivat precum primarul Clujului, Sorin Apostu, care a invocat faptul că nu a avut timp să studieze actul normativ.
Doar edilul oraşului de pe Bega, Gheorghe Ciuhandu, s-a grăbit să laude noua lege, care-i pune la respect pe candidaţii la fotoliul de primar, profitând de ocazie pentru a-şi promova propria-i reţetă a succesului: „Să promiţi doar ceea ce eşti 100% sigur că poţi face!”.
„Poate nu ar strica să existe o reglementare legală care să-i împiedice pe toţi candidaţii să lanseze în campania electorală promisiuni care nu pot avea acoperire în realitate. Ne-am confruntat şi în Timişoara cu diverşi candidaţi la funcţia de primar care promiteau medicamente pentru pensionari sau autostrăzi ori tot felul de alte lucruri, care nu au nicio legătură cu ceea ce face o primărie. Până la urmă, este vorba aici şi despre responsabilitatea fiecăruia în faţa electoratului. În ceea ce mă priveşte, am avut întotdeauna oferte electorale realiste”, a conchis Ciuhandu.
“Poate că nu ar strica să existe o lege care să-i împiedice pe toţi candidaţii să lanseze în campanie promisiuni fără acoperire.” (Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei)
Antoaneta Etves, Georgeta Petrovici
sursa: evz.ro
Adauga comentariu