Acest eveniment a fost anunţat încă de la sfârşitul lunii aprilie de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El spunea atunci că la evenimentul organizat la Bucureşti şi-au anunţat participarea 12 guvernatori de bănci centrale şi miniştrii de finanţe din ţările care fac parte din acest grup.
Constituanta olandeză este formată din România, Olanda, Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Ucraina şi votează în numele acestor ţări în boardurile executive ale FMI şi BM.
Este pentru a doua oară după Revoluţie când România organizează acest eveniment, prima dată reuniunea având loc în 1998.
Organizarea acestei reuniuni se realizează o dată pe an, pe baza unui principiu de rotaţie între ţările membre ale constituantei olandeze.
România încă este reprezentată la FMI de Mihai Tănăsescu, care este senior advisor, iar la Banca Mondială de Ştefan Nanu, care ocupă poziţia de director adjunct al constituantei olandeze.
Schimbarea coincide cu apropiata încheiere a mandatului lui Mihai Tănăsescu pe poziţia de reprezentant al României la FMI, funcţie pe care o deţine de circa cinci ani.
Tănăsescu urmează să primească un post de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii. În locul lui Tănăsescu va pleca la Washington Şerban Matei, şeful Direcţiei operaţiuni de piaţă din BNR, potrivit unor surse bancare.
În FMI sunt 24 de constituente. Ţările mari, precum SUA şi China, au propriul lor loc în boardul FMI şi votează direct.
Câţi bani am luat de la FMI şi BM şi când îi dăm înapoi
Până acum România a plătit doar dobânzi aferente împrumutului record de aproape 20 mld. euro semnat cu FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială în urmă cu trei ani – cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării.
Prima plată a principalului către FMI va avea loc pe data de 6 august 2012 şi va fi în sumă de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST, “moneda” FMI), peste 600 mil. euro la cotaţia din prezent a DST.
Pe parcursul acestui an, România va trebui să ramburseze către FMI aproximativ 1,8 mld. euro.
Din aceştia, Ministerul Finanţelor trebuie să dea înapoi 121 mil. euro FMI, iar BNR trebuie să plătească circa 1,4 mld. euro, diferenţa reprezentând dobânzi.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva valutară a BNR.
Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că în mai 2012 rezervele valutare au ajuns la 33,5 mld. euro.
De la Banca Mondială România a împrumutat 1 mld. euro pe care începe să-l ramburseze începând cu anul 2022. Recent, Banca Mondială a aprobat o linie de credit de 1 mld. de euro pentru România, care va consolida rezerva de lichidităţi a Ministerului Finanţelor, reprezentând o plasă de siguranţă în cazul în care tensiunile de pe pieţele financiare se vor accentua.
Autor: Claudia Medrega
sursa: zf.ro