Guvernul a adoptat miercuri proiectul de legeprivind revizuirea Constitutiei, printre principalele modificari aflandu-se trecerea laparlamentunicameral, reducerea numarului deparlamentari, precum si schimbari in atributiile presedintelui si premierului.
Astfel, se doreste, de exemplu, modificarea articolului 6 din Constitutie, ce ar urma sa precizeze ca “autoritatile publice vor consulta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in legatura cu deciziile privind pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale si religioase”, potrivit proiectului de modificare a Constitutiei Romaniei, publicat pe site-ul administratiei prezidentiale.
La capitolul modificari in ceea ce priveste activitatea si atributiile politicienilor, se vrea ca varsta minima de a intra in Parlament sa fie de 23 de ani, ca Avocatul Poporului si adjunctii acestuia sa nu aiba apartenenta la nicio formatiune politica, Parlamentul sa aiba o singura camera care sa se numeasca Camera Reprezentantilor, iar presedintele intermar nu va mai putea desemna un premier.
Ce vrea Guvernul Boc sa schimbe in Constitutie
Parlamentul unicameral se va numi Camera Reprezentantilor
Asadar, Guvernul vrea ca Parlamentul sa se reduca la o singura Camera, care sa se numeasca Camera Reprezentantilor, in acest sens dorindu-se modificarea articolele 1,2,3,si 4 din art. 63.
Astfel, Camera Reprezentantilor va fi aleasa pe un mandat de 4 ani, care se va putea prelungi in situatii cum ar fi: “stare de mobilizare, d razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora”.
Totodata, alegerile pentru Camera Reprezentantilor se vor desfasura in cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau dizolvarea sa. Reprezentantii Camerei Reprezentantilor nou aleasa se va intruni, la convocarea presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
In cazul in care mandatul Camerei se prelungeste pana la intrunirea legala a noii Camere, nu se va putea in aceasta perioada reviziurea Constitutiei si nici nu vor putea fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
Camera isi va putea alege un birou permanent, iar presedintele acesteia va fi ales tot pe 4 ani. Membrii biroului permanent vor putea fi revocati si inainte de expirarea mandatului.
Camera Reprezentantilor se va intruni in doua sesiuni ordinare pe an, prima in februarie, iar a doua in septembrie. Camera se va putea intruni si in sesiuni extraordinare, la cererea presedintelui, a biroului permanent sau a cel putin o treime din numarul parlamentarilor, convocarea urmand sa fie facuta de presedintele acesteia.
Totodata, sedintele Camerei Reprezentantilor vor fi publice, in afara de momentele in care reprezentantii aceteia hotarasc sa fie secrete.
Presedintele interimar nu poate numi un premier, iar premierul nu poate revoca ministri decat dupa ce se consulta cu presedintele
Presedintele interimar al Romaniei – functie pe care o exercita presedintele Parlamentului – nu poate desemna prim-ministrul. Presedintele Parlamentului asigura interimatul la sefia statului daca functia de presedinte al Romaniei devine vacanta, daca presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, prevad atat Constitutia in vigoare cat si proiectul de Lege pentru revizuirea Constitutiei aprobat de Guvern.
Potrivit Legii fundamentale in vigoare, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor. Proiectul de Lege aprobat de Guvern mentine prevederea, interimatul urmand sa fie preluat de presedintele Parlamentului unicameral, dar mentioneaza ca, pe durata interimatului, nu poate fi exercitata atributia de la art. 85 al. 1, potrivit caruia “presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament”.
PSD: Guvernul si PD-L doresc sa modifice Constitutia dupa placul lui Basescu
Totodata, propunerea primului ministru de revocare si numire ai unor membri ai Guvernului nu se poate face decat dupa o consultare prealabila a presedintelui.
La articolul 85 din Constitutie, Guvernul propune introducerea unui nou alineat care prevede: “propunerea primului ministru de revocare si numire ai unor membri ai Guvernului nu se poate face decat dupa o consultare prealabila a presedintelui”.
In rest, articolul 85 ramane neschimbat. Astfel, presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.
De asemenea, in ceea ce prevede functia prezidentiala, in proiectul trimis de Guvern presedintelui se mai modifica si articolul 97, care in noua forma prevede ca in termen de 45 de zile de la vacanta functiei prezidentiale, Guvernul va organiza alegeri. In actuala Constitutie, termenul prevazut pentru aceasta situatie este de trei luni.
Raspunderea penala a ministrilor, stabilita prin lege organica
Cererea prealabila a Parlamentului sau a presedintelui pentru urmarirea penala a ministrilor ar urma sa fie eliminata din Constitutie, iar raspunderea penala ar urma sa fie stabilita prin lege organica.
Astfel, articolul 109 va avea urmatorul continut: “(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. (2) Raspunderea penala a membrilor Guvernului se stabileste prin lege organica”.
In prezent, articolul 109 din Constitutie prevede, la alineatul 2 ca “numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
La alineatul 3 al aceluiasi articol se precizeaza: “cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala”.
Presedintele nu asteapta pronuntarea Parlamentului decat 30 de zile inainte sa decida organizarea referendumului
Reactii la decizia Guvernului de revizuire a Constitutiei
Presedintele va putea stabili temele care se supun referendumului si data acestuia si poate decide convocarea in cazul in care Parlamentul nu a emis o hotarare in termen de 30 de zile de la solicitarea sefului statului.
Proiectul modifica astfel articolul 90 din Constitutie privind referendumul, care in forma actuala prevede ca: “Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national”.
In proiectul de modificare, acestuia i se adauga alte trei alineate. Unul dintre acestea prevede ca “problemele care se supun referendumului si data desfasurarii acestuia se stabilesc de Presedintele Romaniei prin decret”. Aceasta prevedere este continuta in prezent in legea privind organizarea si desfasurarea referendumului.
Un alt alineat adaugat mentioneaza: “Punctul de vedere al Parlamentului asupra initierii refderendumului de catre Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat printr-o hotarare adoptata de Parlament cu votul majoritatii membrilor prezenti, in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Presedintelui”.
O prevedere similara din legea referendumului conform careia “Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat, printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor” a fost declarata neconstitutionala.
Un alt alineat mentioneaza ca dupa expirarea termenului de 30 de zile “Presedintele Romaniei emite decretul privind organizarea referendumului, procedura constitutionala de consultare a Parlamentului considerandu-se indeplinita”.
Adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi afiliati partidelor
Institutia Avocatului Poporului nu va suferi schimbari de substanta, singurele modificari fiind acelea ca si asupra adjunctilor celui care conduce institutia se va extinde, prin Constitutie, interdictia de a fi membri ai vreunui partid politic.
Pana acum, interdictia de a avea apartenenta politica le era impusa adjunctilor Avocatului Poporului prin regulamentul de functionare a institutiei. In plus, adjunctii Avocatului Poporului vor fi si ei numiti de Parlament, pe un mandat similar, cu o durata de cinci ani.
Modul in care adjunctii Avocatului Poporului sunt numiti in prezent nu reiese clar din regulamentul de functionare a institutiei, valabil din 2002. Documentul prevede totusi ca Avocatul Poporului “aproba statul de functii si fisa postului pentru personalul din institutie” si “aproba organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din cadrul institutiei”.
Pentru a fi numit in functia de adjunct al Avocatului Poporului, un candidat trebuie, in prezent, sa fie absolvent, cu diploma de licenta, al unei facultati de stiinte juridice, administrative, politice sau economice, sa aiba o vechime de cel putin zece ani “in specialitatea studiilor absolvite (judecator, procuror, avocat, notar, consilier juridic, economist, politist sau alte functii asimilate)”, sa aiba un document care sa ateste ca stie o limba straina “de larga circulatie”, sa aiba “capacitate deplina de exercitiu”, o “buna reputatie morala”, sa nu aiba antecedente penale, sa nu aiba “apartenenta politica si sa aiba o “stare de sanatate corespunzatoare functiei pentru care candideaza”.
Comisia de revizuire a Constitutiei: 13 la 12 pentru reprezentantii Puterii
Mandat de doar 4 ani pentru membrii CSM
Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi diminuata de la sase la patru ani. “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de patru ani”, conform propunerii de modificare a aliniatului 4 al articolului 133 din proiect.
De asemenea, numarul reprezentantilor societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza sa creasca de la doi la sase. Acestia trebuie sa fie specialisti in domeniul dreptului. Trei ar urma sa fie numiti de catre Parlament, iar alti trei de catre presedinte.
Din CSM ar mai face parte zece reprezentati alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Parlament, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general.
De asemenea, presedintele CSM ar urma sa fie ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau innoit.
Imunitate pentru presedinte pe durata intregului mandat
Seful statului se va bucura de imunitate pe durata exercitarii mandatului, precizarea referitoare la durata imunitatii fiind elementul de noutate, alaturi de eliminarea trimiterii la imunitatea pentru opiniile politice.
“Pe durata exercitarii mandatului, presedintele Romaniei se bucura de imunitate”, se arata in proiectul de modificare a Legii fundamentale, la articolul 84, alineatul 2, referitor la imunitati si incompatibilitati in cazul sefului statului.
In forma actuala a Constitutiei, alineatul 2 al articoluluii 84, prevede: “Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator”.
Alineatul 1 al articolului 72 din actuala Constitutie prevede ca “deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”.
Legile, dezbatute de doua ori in Parlament
Legile ar urma sa fie dezbatute de doua ori in Parlament, la 30 de zile distanta, mai se doreste prin modificarea alineatului 5 din articolul 74.
“Dezbaterile si votul se vor face pe articole, in cadrul primei dezbateri, pe articole si ca intreg, in cadrul celei de a doua. in mod exceptional, Camera Reprezentantilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, reducerea termenului de 30 de zile”, se mai arata in proiect.
Celelalte modificari la acest articol se refera doar la faptul ca va exista doar o Camera a Parlamentului – Camera Reprezentantilor.
Basescu a trimis legea Constitutiei catre Consiliul Legislativ
Fara adolescenti in Parlament
Varsta minima a parlamentarilor va trebui sa fie de 23 de ani, iar pentru senatori de 33 de ani.
Conform proiectului de revizuire, la aliniatul 2 al articolului 37 se prevede: “Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Parlamentul Romaniei sau in organele administratiei publice locale si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei”.
Presedintele Traian Basescu a primit, miercuri, propunerea Guvernului de initiere a revizuirii Constitutiei, insotita de proiectul de lege si expunerea de motive.
Proiectul, adoptat in sedinta Executivului de miercuri, si expunerea de motive privind revizuirea Legii fundamentale au fost postate pe site-ul Administratiei Prezidentiale, dupa ce seful statului a transmis textul respectiv, spre avizare, Consiliului Legislativ.
Ce parere aveti despre noutatile din Constitutie? Credeti ca proiectul ii securizeaza finalul de mandat lui Traian Basescu, lasand fara miza un eventual plan de suspendare? Cum se vede relatia Cotroceni-Palatul Parlamentului-Palatul Victoria in noua lege?
Alexandra Sandru
sursa: ziare.com
Adauga comentariu