Preşedintele României participă şi el la întâlnirea care are loc în această seară la Palatul Elysee. România a susţinut campania militară împotriva colonelului Gaddafi abia după ce NATO a decis că aceasta este linia de acţiune agreată de Alianţă, spre deosebire de state precum Franţa sau Marea Britanie, care au luat decizia unilateral. România a participat la operaţiunile din Libia cu fregata “Regele Ferdinand”.
Liderii Consiliului Naţional de Tranziţie vor cere în primul rând şefilor de stat prezenţi la reuniune să deblocheze o parte din fondurile lui Gaddafi aflate în străinătate, pentru a putea menţine Libia pe linia de plutire. Pe lângă ajutoarele umanitare cu medicamente şi hrană, pe care ONU le pregăteşte deja, Libia are nevoie urgentă de 5 miliarde de euro, pentru funcţionarea minimală a statului, conform Der Spiegel.
Guvernele occidentale şi-au anunţat deja intenţia de a debloca în acest scop o parte din averea estimată la 100 de miliarde de dolari a lui Gaddafi. Marea Britanie deblochează 1,1 miliarde euro în bancnote libiene, Germania cere ONU eliberarea unui miliard de euro din partea comitetului de sancţiuni internaţionale, Franţa eliberează 1,5 miliarde de euro din conturile franceze ale fostului dictator, iar SUA a anunţat un pachet similar de 1,5 miliarde de dolari.
Noul regim de la Tripoli a anunţat deja că nu doreşte prezenţa unor trupe străine pe teritoriul Libiei, nici măcar sub forma trupelor de menţinere a păcii ale ONU, însă a solicitat asistenţă internaţională pentru a forma o nouă forţă de poliţie. Germania a promis deja ajutor consistent pentru reconstrucţia ţării.
Marile puteri care nu au susţinut intervenţia militară în Libia – Germania, Rusia sau China, participă şi ele la întâlnire. Scena aparţine însă lui Sarkozy şi Cameron, ca principali promotori ai operaţiunii internaţionale din Libia.
Petrol pentru Franţa, extrădarea teroristului de la Lockerbie pentru SUA
Presa franceză a vuit astăzi la dezvăluirea cotidianului Liberation, că rebelii libieni au promis Franţei 35% din producţia de petrol a Libiei, în schimbul susţinerii campaniei lor împotriva lui Muammar Gaddafi. Cotidianul a prezentat o scrisoare semnată de reprezentanţii Consiliului Naţional de Tranziţie, în limba arabă, adresată emirului din Qatar şi Ligii Arabe.
Scrisoarea este datată 3 aprilie, adică la mai puţin de trei săptămâni după ce ONU adoptase Rezoluţia privind intervenţia militară a NATO în Libia.
Ministrul de Externe francez Alain Juppe a declarat că ştie de existenţa unui astfel de acord, dar a recunoscut că rebelii libieni au promis un regim preferenţial statelor care îi susţin, în reconstrucţia Libiei. Libia are cele mai mari rezerve de petrol din Africa şi este clasată pe locul 17 în lume din punct de vedere al producţiei de petrol. Consiliul de la Tripoli a promis că producţia va fi reluată în câteva săptămâni.
Pe de altă parte, SUA doreşte să obţină de la Consiliul Naţional de Tranziţie extrădarea lui Abdel Baset al-Megrahi, autorul atentatului terorist de la Lockerbie, care acum se află în comă în Libia. Secretarul de stat Hillary Clinton a anunţat însă că nu va condiţiona deblocarea fondurilor către Libia de această extrădare, dar va face presiuni, conform AP.
Al-Megrahi este un fost agent secret libian care a fost condamnat în 1988 pentru atentatul cu bombă dintr-un avion american de pasageri – cursa Pan Am 103, care s-a prăbuşit la Lockerbie, în Scoţia. Teroristul a stat doi ani în închisoare în Scoţia, de unde a fost eliberat pentru că ar fi avut cancer în stadiu terminal. A fugit în Libia, unde Gaddafi l-a primit ca pe un erou, iar acum se află în comă.
Tot astăzi, au continuat să apară la posturile tv şi de radio din Libia mesaje înregistrate cu Gaddafi care le cere libienilor să reziste împotriva rebelilor şi le spune că nu se va preda.
autor: de Andrei Luca POPESCU
sursa: gandul.info