Preia FMI administrarea Romaniei?

FMI a aprobat transa a doua din imprumutul-mamut acordat Romaniei si, imediat, a si eliberat banii, care, asa cum s-a stablit la cererea Guvernului de la Bucuresti, vor merge doar in proportie de jumatate, precum cei de pana acum, la Banca Nationala, iar, prin exceptie, in proportia celeilalte jumatati, ca o favoare, in mod direct catre Ministerul de Finante, pentru finantarea deficitului bugetar, devenit deja imens. Nu se stie exact de ce si cu ce scop a fost acordata favoarea cu pricina. Probabil, pentru ca, in inversunarea sa de a plati salariile si pensiile majorate in trecut, dar imposibil de pastrat in conditiile actuale de criza, Guvernul este chitit s-o faca si imprumutandu-se, cauza din care a consumat in ultimele luni tot creditul disponibil pe piata. Ba, a pus Banca Nationala sa imprumute bancile comerciale pentru ca acestea sa aiba bani spre a imprumuta la randul lor Ministerul de Finante. Orientarea unei bune parti din banii de la FMI direct catre Ministerul de Finante mai reduce din acest circ – “iti dau bani ca sa te imprumuti!”.

Se declara sus si tare ca deja FMI, care a aparut teribil de indulgent pana acum – de fapt, doar suspect de indulgent –, va pune de acum incolo piciorul in prag. Dincolo de multe alte conditionalitati, Guvernul ar trebui, se spune, sa lanseze pachetul de masuri care sa duca cheltuielile cu salariile bugetarilor de la 9,5% din PIB in momentul de fata la 7% din PIB in 2011, caci, asa cum a declarat reprezentantul FMI pentru Romania, printre excesele facute in ultimii ani de bugetul public, ridicarea cheltuielilor cu salariile de la 6% din PIB la 9,5% din PIB este excesul cel mai mare. Altfel, transa a treia din imprumut ar urma, se spune, sa nu mai vina.

Intransigenta FMI in domeniu n-ar fi un lucru deloc rau. Ar pune ordine intr-un domeniu in care nici macar criza n-a reusit sa faca ordine. Caci, in timp ce sectorul privat a acomodat rapid cheltuielile cu salariile la posibilitatile din timpul crizei (prin reduceri de salarii, programe de lucru sau prin disponibilizari), in sectorul public, din motive politice, nu s-a facut mai nimic.

Din pacate, intransigenta viitoare a FMI este, cel putin pentru o perioada, o biata farsa. si Guvernul roman stie acest lucru. De ce o farsa si cum se face ca Guvernul de la Bucuresti stie acest lucru? Ambele parti cunosc mai bine decat oricine altcineva ca imprumutul de la FMI a fost luat de statul roman nu pentru Romania, ci pentru firmele straine din Romania, ramase, in conditiile crizei, fara finantare din partea mamelor lor din Occident.

Banul de la FMI este adus de statul roman pe piata, de unde este ridicat de firmele straine: bancile il obtin de la Banca Nationala, care, in schimbul resurselor venite de la FMI, elibereaza sume la dispozitia lor din rezervele minime obligatorii, iar firmele nebancare straine ajung la banul respectiv prin imprumuturi de la banci (caci, in conditiile crizei, creditele catre firmele straine sunt singurele ce mai sunt acordate de bancile din Romania unor entitati private). Intr-un asemenea context, FMI nu poate face, in mod real, pe intransigentul cu Guvernul roman pana cand scopul insusi al imprumutului nu este atins, adica pana cand intreaga suma convenita pentru firmele straine din Romania nu este varsata la dispozitia acestora.

Imprumutul este deocamdata doar in derulare, aflandu-se cu virarile de bani abia la jumatatea drumului. O intrerupere a acordului cu Romania – din motive de nerealizare a obligatiilor asumate de catre partea romana – ar sista automat livrarile de bani catre firmele straine din Romania. Asa ca Guvernul roman joaca in foi de vita FMI inca pentru cateva luni. Din pacate, o face doar pentru a capata bani, precum si dispensa de a imprumuta si mai multi bani spre a plati salarii si pensii, probabil pana la alegerile prezidentiale. Un scop derizoriu, dar cu un pret imens!

Dupa alegerile prezidentiale vom fi deja in 2010. Dincolo de alte nefericiri legate de prelungirea si chiar posibila adancire a crizei, in 2010 se vor strange laolalta cel putin doua dintre consecintele imprumutului de la FMI: pe de o parte, incheindu-se eliberarea sumelor prevazute pentru firmele straine, se va termina si cu indulgenta FMI si o sa ne miram cat de intransigent se va dovedi acesta dintr-o data; pe de alta parte, imprumutul va incepe sa intre la plata, urmand ca FMI si imprumutul sau sa sara sugrumator la gatul contribuabilului roman.

Ramane de vazut care va fi fost scopul de ultima instanta al imprumutului-mamut de la FMI: doar salvarea de la absenta finantarii a firmelor straine din Romania sau ceva mai mult?! FMI va putea reprosa fara echivoc oricarui Guvern roman in exercitiu ca nu si-a indeplinit obligatiile privind (de altfel, imposibila) reducerea pe parcursul unui an a deficitului bugetar cu 2,5-3 puncte procentuale si s-ar putea instala la carma treburilor economiei, in locul Guvernului de la Bucuresti, caruia, fara absolut nici o problema, ii va putea imputa incapacitatea de gestiune.

Ilie Serbanescu
sursa: romanialibera.ro