Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu. Trebuie să ne golim de prea plinul Eu, ca să mai intre în noi un pic de Dumnezeu. În faţa lui Dumnezeu, geniul este văr primar cu idiotul. Să te autodispreţuieşti zilnic, pentru ca în golul lăsat în tine să poată intra Dumnezeu. Dumnezeu se situează deasupra evenimentelor vieţii mele.
În faţa lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. Acum, mai la bătrâneţe, pot să spun că fără Dumnezeu şi fără nemurire nu există adevăr. Americanii n-au vocaţie; îl invocă pe Dumnezeu doar ca să le binecuvânteze prăvăliile. Ei gândesc negustoreşte. Exercită stăpânirea lumii doar la casele de bani.
Eu cred că războiul nu e făcut de oameni; e mult prea serios. Îl face Dumnezeu. Cum ne dă şi cutremure, ne dă şi război. Ştii unde poţi căpăta definiţia omului? – te întreb. În templu. În biserică. Acolo eşti comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi chipul şi asemănarea Lui.
Dacă Biserica ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea şi omul.Principiul egalităţii, pe care-l vehiculează democraţii din lume, funcţionează în mod real numai în religie, fiindcă numai religia creştină consideră oamenii egali în faţa lui Dumnezeu.
Am spus eu odată că dacă un preot din Bărăgan, când se roagă, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ăla înlocuieşte toată Academia Română…
Definiţia mea este: Petre Ţuţea, românul.
Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire şi suferinţă. Şi convingerea mea este ca suferinţa rămâne totuşi cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu.
Am devenit un gânditor creştin când mi-am dat seama că fără revelaţie, fără asistenţă divină, nu pot şti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau nu.
Nu pot şti de unul singur, când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existenţei umane şi universale.
Poarta spre Dumnezeu este credinţa, iar forma prin care se intră la Dumnezeu e rugăciunea.
Rugăciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândită creştin, rugăciunea ne arată că umilinţa înalţă, iar nu coboară pe om.
Am avut revelaţia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu niciun adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esenţă, sediul lui nu e nici în ştiinţă, nici în filozofie, nici în artă. Este doar în Dumnezeu.
Ateii și materialiștii ne deosebesc de animale prin faptul că nu avem coadă.
Un filozof care se zbate fie să găsească argumente pentru existența Lui Dumnezeu, fie să combată argumentele despre inexistența Lui Dumnezeu, reprezintă o poartă spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Când îl întreabă Moise pe Dumnezeu: „Ce să le spun ălora de jos despre Tine?”, Dumnezeu îi spune: „Eu sunt cel ce sunt.”
O babă murdară pe picioare, care stă în fața icoanei Maicii Domnului în biserică, față de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare așa, dihor.
Eu, când discut cu un ateu, e ca și cum aș discuta cu ușa. Între un credincios și un necredincios nu există nicio legătură. Ăla e mort, sufletește mort, iar celălalt e viu… și între un viu și un mort nu există nicio legătură. Credinciosul creștin e viu.
Acum, mai la bătrânețe, pot să spun că fără Dumnezeu și fără nemurire nu există adevăr.
Autor: Petre Țutea
Sursa: Gânduri din Ierusalim
“Să te autodispreţuieşti zilnic, pentru ca în golul lăsat în tine să poată intra Dumnezeu.”
Dumnezeu este doar o înjosire a oamenilor deci iar ritualurile religioase în general sunt chiar foarte sugestive în acest sens. Însă care este diferența dintre un om bun și un om rău? Omul bun este cel care e bun prin înjosirea altora sau este bun prin ridicarea altora? Cel bun prin ridicarea altora bineînțeles, doar că asta trebuie să se întâmple probabil numai și numai după sfârșitul lumii când pământul va arde cu tot ce este pe el și după învierea morților, după ce Dumnezeu va face cer nou și pământ nou.
Cum le le zici, mataluta…”te-a costat putin, foarte putin”…
“Dispretuirea” de sine de care vorbeste Tutea,(zic…sa intelegi, cum ar veni…) e necesara unora (asa…cum esti mata’…), ca “PURIFICARE A SINELUI”: NU vii in fata lui DUMNEZEU cu “sinele” …murdar pe picioare!
Si pentru ca tot ai invocat ipostaza “incendierii lumii” drept cale a purificarii sale, eu iti mai propun o cale, mai eficienta pentru realizarea “omului bun”, invocat ca scop al acestei “actiuni”: sa incepi cu “autocombustia” FUDULIEI SI NECURATENIEI din PROPRIUL sine…!
Asa potu spera ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatul VANITATII si sa te mantuiasca…pentru ca…nu-i asa…?…”NU POATE GRESI OMUL, CAT POATE IERTA DUMNEZEU”!
Dumnezeu Cuvantul, un alt termen cazut in derizoriu ca multe altele: adevar, pace, libertate, iubire, lumina, lege, democratie, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, fiinta umana…Da’ cineva a creat totusi Universul si ordinea fireasca de functionare si evolutie a toate cate sunt: cer, pamant, astre, galaxii, planete care graviteaza intr-un ritm sustinut de o energie libera ce le mentine sa nu se prabuseasca?!
Si cine ne-a pus noua, oamenilor, atat de frumos si ingenios ochiul/globul ocular in orbite si nu la niv. rotulei, de ex.?! Si de ce nu putem interveni in reglarea activitatii cardiace, comandand de ex.diastola in locul sistolei, inversa bioritmul somn-veghe, polii magnetici, soarele cu luna?!
Omul este mai mult decat trup, templul, carcasa care adaposteste organele interne…pe care, daca nu le vedem, nu inseamna ca acestea nu exista si functioneaza dupa legi precise, logice din creatie?!
Si de ce nu putem comunica cu usa?!
Pentru ca, usa nu are SUFLET.
In definitiv nu a existat decat un singur crestin si el a murit pe cruce.( FN)
Fiecare e liber sa-l imite sau nu, arogandu-si numele de crestin .
Se pare ca e mai bine sa nu-l imite de loc decat sa-l imite pe jumatate.
Cei calduti, cei care nu s-au decis sa-L urmeze cu toata inima si raspicat sau macar sa I se opuna deschis si sincer – vor fi scuipati afara din eternul ciclu al Vietii. Fara macar sa aiba posibilitatea unui ramas bun…
Legile Cosmice sunt implacabile, dure pentru unii, Dumnezeu insusi e obligat sa asculte de ele. Chiar daca ar fi ” numai ” legile lui interioare. Altfel Dumnezeu ar fi irational . Adica Ne – Bun. Dar noi nu vrem asta, nu-i asa?
…iar SUFLETUL este darul special oferit de Dumnezeu/Inteligenta Suprema, Suverana, cum doreste fiecare sa denumeasca aceasta inteligenta superioara creatoare, pentru a INSUFLA/INSUFLETI.
Privita ca simbol al creatiei umane, usa, poarta amprenta vibrationala, mesajul creatorului transmis celui care o deschide cu ochii luminosi ai mintii, dincolo de perceptia existentei fizice. Desigur, gestul “trantirii usii-n nas”, coboara vibrational, ghidandu-ne spre joase frecvente (ex. sexul, banul si puterea).
Principiul sacru, conform caruia, credinta cat o boaba de mustar este capabila sa mute din loc muntele, are la baza regula de aur care guverneaza ordinea precisa, logica a Universului pe care nici o entitatea pamanteana sau extra nu are dreptul sa o incalce.
Conexiunea constienta la Sursa creatoare suverana, divina, elibereaza/mantuieste/salveaza, cum doreste fiecare sa denumeasca, din captivitate/capusarea (cazul Condrea ca ex. actual de capusare la niv. individual, de grup), a fiintei umane, popoarelor, umanitatii cu impact planetar, cosmic.
Dispatitia unor civilizatii, teritorii, de-a lungul vremurilor, s-a datorat pe de-o parte, in opinie personala, modului gresit, distuctiv in care s-a inteles si aplicat aceasta regula de aur iar istoria pana-n zilele noastre, s-a tot scris cu sange.
Intoarcerea la intelegerea si aplicarea constienta a regulii de aur este cheia salvarii la toate nivelurile, ceva de genul: Salveaza ca sa te salvezi! Sa ne salvam cu totii!