În acest context, un distins analist politic rus ne liniștește asigurându-ne că Rusia a respectat și va respecta faptul că România (ca membru NATO!) se situează în zona de influență a Germaniei (sic!). Așadar în cadrul înțelegerii ruso-germane și pentru a menaja susceptibilitățile alianței nord-atlantice, românii vor fi alocați spațiului german. Nu vom fi cedați, deci, rușilor. Rușii nu ne (mai) vor. Ne iau nemții. Ura!!! (N-o fi cam tot aia? În fine…)
Franța își va lua și ea tainul. (Prietenii premierului “cel așteptat” știu de ce.) “Pseudo-revoluția” de pe Dâmbovița oferă ocazia resetării “motorului franco-german” pe plaiul mioritic. Aceasta după ce el se gripase de ani buni alergând bezmetic pe magistralele trans-europene.
În fața unei asemenea ofensive “revoluționare” America este cea care pare a pierde teren. Justiția română “americanizată” este un instrument prea tocit de atâtea decapitări pentru a mai fi eficient; dacă nu cumva a trecut pas cu pas în tabăra germană. În măsura în care va reuși, resetarea geo-politică a României va lua locul sângeroasei lupte împotriva corupției care a ajuns să îi deranjeze masiv pe “investitorii” – pardon, coloniștii – străini.
Asta nu înseamnă, însă, că americanii vor capitula. Gramatica englezei americane nu cunoaște conjugarea verbului “a capitula” la persoana întâi. Washingtonul mai are în cazărmi destulă societate îmbrăcată în uniforme civile. Cel mai probabil își va “reseta” politica românească spre a “confisca revoluția colectivă” aprinsă de euro-asiatici în cluburile cetății lui Bucur-ciobanul. De la rock la cazacioc și de-aici iarăși la rock! Noi … bătuta tot pe loc. Să le fie cu noroc!
Ce câștigă românii și România din această bătălie sau din aceste resetări complicate, complexe și… perverse? Pe cine mai interesează?!
Autor: Adrian Severin
Sursa: Adrian Severin