În anul 2012 părea că județul Hunedoara va fi unul dintre cei mai mari producători de energie solară din țară. Parcurile fotovoltaice ar fi trebuit să producă peste 70 de megawați pe oră, scrie Glasul Hunedoarei. La mijlocul anului 2014 județul Hunedoara nu produce nici măcar un watt de energie captată de la soare.
Bani aruncați pe proiecte abandonate
Proiectele demarate cu mult aplomb au fost abandonate, iar avizele tehnice de racordare, acolo unde au fost eliberate, au expirat. În urmă cu doi ani, autorităţile judeţene au eliberat opt autorizaţii de construire pentru parcuri fotovoltaice în judeţul Hunedoara. Şase localităţi din judeţul Hunedoara urmau să se înscrie pe harta producătorilor de energie electrică din parcuri fotovoltaice. Cei mai mulți investitori în acest domeniu au preferat comuna Ilia, pe teritoriul căreia urmau să apară cinci parcuri fotovoltaice cu o putere totală de 22 de megawaţi. Investitorii au preferat terenurile întinse din lunca Mureşului, care sunt propice amplasării panourilor fotovoltaice cu randamente maxime. Pe aproximativ 44 de hectare de teren din satele Sârbi, Bretea Mureşană şi Ilia urmau să fie amplasate parcuri fotovoltaice. Investiţiile planificate depăşeau 25 de milioane de euro. Asemenea investiții urmau să se realizeze și în alte cinci localităţi hunedorene: Şoimuş – Bălata, Ghelari, Sălaşu de Sus, Rapoltu Mare şi General Berthelot. Parcurile pentru care au fost solicitate autorizaţii de construcţie, toate expirate la această dată, urmau să producă 78 de megawaţi. Cele mai ambițioase planuri erau legate de Sălaşu de Sus – 25 de megawaţi şi Şoimuş (Bălata) – 15 megawaţi. Restul parcurilor fiind sub 7,5 megawaţi.
Investitorii vizau vinderea afacerii sau certificatele verzi
Odată cu schimbarea legislației privind certificatele verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă, investitorii nu au mai dorit finalizarea proiectelor. În realitate aceștia erau interesați de recuperarea cât mai grabnică a investiției prin valorificarea certificatelor verzi acordate de stat. Odată cu reducerea numărului și a valorii acestora, terenurile achiziționate ori au fost vândute, ori se află în continuare în proprietatea investitorilor. Avizele tehnice de racordare obținute de investitori, valabile pe o perioadă de 6 – 12 luni, au expirat, la fel ca și majoritatea autorizațiilor de construire. „Am obținut toate avizele necesare construirii unui parc fotovoltaic. Investiția se ridică undeva la un milion de euro pentru un megawatt. Am încercat să găsim un partener care să finanțeze proiectul sau un dezvoltator care să-l cumpere în fază de proiect avizat cu ATR și autorizație de construcție. Din păcate s-a schimbat legislația și nu am găsit investitori interesați de afacere, așa că am fost nevoiți să renunțăm, chiar dacă am investit câteva zeci de mii de euro în proiect”, a declarat Armand Popescu, reprezentantul unei firme care urma să construiască un parc fotovoltaic în Șoimuș.
Reprezentanții unui producător german de panouri fotovoltaice susțin că și fără subvenție afacerea este rentabilă. „Centralele fotovoltaice sunt în acest moment una dintre cele mai rentabile şi sigure investiţii. Rata brută a rentabilităţii unui astfel de «parc» poate varia între 12 la sută şi 15 la sută pe an. Cu certificate verzi ea poate crește la 21 -25 la sută”, susține Karl Wolf.
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu