Analize și opinii Cultură și Familie Politică

Paradoxuri româneşti

Cu două luni înainte de alegeri să susţii pe cineva care nu candidează!
ciolos-parlament
Susţinându-l pe Cioloş şi Platforma lui susţinem sau cel puţin girăm “Guvernul” său.

Adică susţinem că drepturile omului sunt un lux, că se poate munci şi pe doi lei, că trebuie să absorbim ZERO fonduri structurale anual, şi toată incompetenţa acestui guvern!

Guvern numit în urma unui controversat eveniment, Colectiv, îi urma căruia medicii au depistat (sunt buletine medicale certe) acid cianhidric în plămâni iar experimentele au demonstrat că focul s-a produs de cinci ori mai rapid decât era normal (numai napalmul putea face asta!)!

Politica înseamnă, printre altele, arta compromisului. Dar a compromisului care nu compromite.

Platforma lui Cioloş? O compunere de aspiraţii de tipul “să fie bine ca să nu fie rău”. Nimic concret, nici o soluţie!

Apoi cum să susţinem, cu două luni înaintea alegerilor, o platformă care nu se vrea a fi supusă votului?

Cum să susţinem un om care nu participă la alegeri?

Asta anulează necesitatea importanţa, scopul şi rolul alegerilor! De ce să mai votăm?
Nu ne aflăm cumva în autocontradicţie?

Esenţa DEMOCRAŢIEI este votul! Eu nu susţin ceva care nu este supus, democratic, votului. Pot fi de acord, ca principii generale, dar nu pot susţine aşa ceva!

Cioloş trebuie să fie istorie. România nu poate renaşte cu Cioloş şi mercenarii săi!

autor: Ion Corbu