Prietenii politice transformate in razboaie sau in deturnare de fonduri, scrasniri din dinti pe seama ponoaselor pe care inca le platim pentru fata tare-n tata de la Bruxelles si clone ale lui “Ridzi, unde sunt banii?” care, in ciuda diferentei de zerouri, supravietuiesc comparatiei cu termopanele lui Nastase.
Bilantul ultimelor doua luni nu face decat sa demonstreze ca feromonii au vrut sa ne arate ca au muschi, dar si ca nenorocirea intineririi clasei politice nu vine niciodata doar cu barbati, ci si cu Pandore puse in functii importante.
Iar daca altii au parte de femei de fier, noi, intotdeauna mai speciali, avem parte de tratament prezidential: invatacele infierate cu tupeu la Cotroceni. Nevoia de fete noi in politica s-a facut simtita tarziu, cicatricile lasate mostenire de Elena Ceausescu reusind sa tina estrogenul la distanta de politica ani buni de la caderea comunismului. Abia dupa ce senilitatea si sforaiturile au fost decapitate in favoarea sangelui proaspat al hormonilor, testosteronul a putut sa se manifeste firesc, adica cu un soi de indrazneala obraznica sa infunde vecheagarda.
Odata sparte lanturile emanciparii Evei, prezentele feminine sexy si bogate populare in cercurile selecte ale politicii (nu doar datorita traseismului), au devenit pionii de incredere ai liderilor esichierului central.
Si indiferent cat de superficiala ar fi concluzia unor prime impresii, ea nu influenteaza cu nimic realitatea, unde inteligenta este capabila intotdeauna sa dizolve prejudecatile si ideile preconcepute. Asadar, decolteurile generoase ar fi fost si ar fi in continuare tolerate daca proprietarele dovedeau performante si cu doua etaje mai sus de nuri. Dar de unde atatea reusite intr-o tara de tampiti?
Pandorele au deschis cutia
Desi singura doctrina careia i se supune fiecare partid e sa-si puna oamenii in functie, incapabilii juni al lui Tariceanu – Adomnitei, Chiuariu, David si Olteanu – , nu au fost, practic, inlocuiti, ci au suferit operatii de schimbare de sex, au primit cadou o pereche de sani si si-au luat alte nume.
Asa ne-am pricopsit cu Ridzi, Udrea, Andreescu si Anastase, femeile sefului de la Cotroceni. Srict politic, desigur. Fiecare din ele cu mandate clare: Anastase l-a primit pe Nastase, Andreescu s-a ales cu “pleasca” Secretariatului General al Guvernului, iar Udrea si Ridzi au primit-o, printre altele, pe EBa.
In calitate de favorite, vestalele prezdentiale au fost propulsate de protectorul lor in functii la care pana acum au avut acces numai barbati sau care au fost create special pentru ele: Roberta Anastase in fruntea Parlamentului si Nicoleta Andreescu in Secretariatul Guvernului, iar Monica Iacob Ridzi si Elena Udrea sefe la Ministerul Tineretului si Sportului si la Ministerul Turismului, infiintate in 2008.
Pe langa obiectivele individuale, zidul de femei gata sa sara la gatul oricui ar incerca sa-l indispuna pe darnicul de la Cotroceni trebuie sa-i tina in frau si pe singurii baroni inca demni de incredere – Videanu, Blaga si Berceanu – , prea nazdravani pentru mana micuta a premierului Boc.
E irelevant daca au vrut sau daca n-au vrut sa sparga cutia cu spirite in campania pentru europarlamentare in conditiile in care ordinul a fost mai mult decat clar: EBa trebuia sa castige. Cum nimic nu mai e pe gratis, spiritele au profitat de miza si s-au aruncat la sute de mii euro!
Dupa ce au reusit s-o trimita pe EBa intr-o vacanta de cinci ani la Bruxelles, Ridzi si Udrea, avertizate de spirite ca vor suferi pentru ca au platit cu banii statului, ar fi vrut si ele sa fuga, oriunde, numai in Romania sa nu mai ramana. Asadar, stiau si se asteptau ca, din moment in moment, sa le cada in cap oalele miilor de euro! Cel putin asa spun spiritele firmelor care ar fi colaborat cu Ministerul Tineretului.
Elena Udrea inca nu a explicat, cel putin nu pe intelesul tuturor, de ce in luna cu euroalegerile a decontat de la Camera Deputatilor cu peste 1.500 de lei mai mult decat in luna de dinainte si in cea de dupa scrutin, desi chiria ar fi trebuit sa fie redusa tot cu aproximativ aceeasi suma. Intrebarea e cat se poate de pertinenta daca ne amintim cum suna povestea ministrului Turismului: sustine ca s-a inghesuit in 20 mp si ca i-a lasat fiicei presedintelui de patru ori mai mult spatiu, pentru care a si platit din buzunar diferenta de 1.500 lei .
In ceea ce o priveste pe Ridzi, ar trebui sa ne luam cu totii concendiu, atat ca sa ascultam, cat si ca sa pricepem cum explica cei peste 600.000 de euro, bani care nici macar nu i-au adus mult visatul record pentru cei mai multi tineri adunati in strada.
Pe sistemul unde dai unde crapa, ar fi putut sa intre, in schimb, in Guinness Book pentru cea mai scumpa scandura (pentru scena), de 7.500 de euro. Dar a ramas pana si fara premiul de consolare dupa ce s-a aflat ca scena nu a fost platita din banii Ministerul Tineretului si Sportului, ci de Media Pro.
Daca Udrea inca se tine in pozitie verticala, Ridzi a cazut nu numai in dizgratia presei si a pedelistilor pe fondul tiganelii cu demisia, ci si a sefului Emil Boc. Toti o vor afara din Guvern, nu insa si cel care taie si spanzura! Desi in balanta sunt puse mai ales pierderile de imagine ale PD-L, cel putin la nivel declarativ, punctul nevralgic al deciziei de a o lasa din brate pe Ridzi este presedintele Traian Basescu, candidatul inca neanuntat al PD-L la prezidentiale.
Pioni avansati
Din patru amazoane, una e aproape jos, alta se clatina, iar celelalte doua risca sa sfarseasca la fel. Andreescu, cunoscuta mai degraba pentru aranjamentele pe care le-ar fi facut pe vremea cand conducea Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca in favoarea familiei Cocos-Udrea decat pentru dibacia sa administrativa sau reformista, este cel mai avansat pion al presedintelui in maruntaiele Executivului, insa si cel mai vulnerabil.
O miscare gresita din pixul ce decide soarta celor mai importante proiecte si achizitii ale Executivului i-ar putea fi fatala lui Traian Basescu. Nici Anastase nu o duce prea bine cu Adrian Nastase si Bogdan Olteanu in coaste. Or daca a pufnit-o plansul dupa ce EBa i-a reprosat ca i-a adus prea putine voturi in “judetul Ploiesti”, ce va face daca pesedistul si penelistul, unsi cu toate alifiile, o vor ataca simultan? In caz ca nu stie, Parlamentul este orice, mai putin lumea pe care trebuie sa o salveze Sailor Moon. Asadar, tiara ei de Miss nu are nicio putere in cusca leilor!
Pitzi, not teenie, weenie, yellow polka-dot bikini
Daca cele patru ar fi fost printre primele femei politician din Romania si ar fi fost obligate sa socheze cumva ca sa fie bagate in seama de misogini, poate le-am fi acceptat jertfa decentei pe esafodul egalitatii intre sexe. Insa nu si cand acest razboi a fost castigat de cele care ar fi trebuit sa servesca drept model. Rodica Stanoiu si Norica Nicolai au preferat stilul comisar, Mona Musca si Ecaterina Andronescu pe cel al unei mame protectoare, Renate Weber, Adriana Saftoiu si Corina Cretu si-au construit o imagine de lady (cu exceptiile de rigoare, ca doar suntem in Romania), iar Lavinia Sandru si Raluca Turcan, mereu agitate si in pozitie de atac, au ales sa poarte armura.
Nu le acuz pe amazoane pentru ca as fi anti PD-L (l-am laudat pe Boc cand am ajuns, acum doi ani, in Cluj) si nu cred ca femeile care intra in politica isi uita feminitatea si se baga in mocirla politicii, facuta dupa chipul si asemanarea barbatilor.
Nici eu nu m-as crede daca as sustine ca in politica isi pot baga picioarele doar barbatii, pe motiv ca ar fi exclusiv meseria lor, mai ales cand britanica Margaret Thatcher, indianca Indira Gandhi si israelianca Golda Meir au demonstrat cu varf si indesat nu doar ca au stomac, dar ca e si rezistent. Strategia a fost preluata apoi de Madeleine Albright, de Condoleezza Rice si de Hillary Clinton. In timp ce ele au reusit sa imbine intr-un mod fericit estrogenul cu testosteronul, amazoanele din PD-L si-au insusit discursul barbatilor, dar la prima boacana au izbucnit in lacrimi si au dat fuga la Cotroceni pentru alinare.
Politica e femeie
Nu stiu cat as exagera daca as spune ca politica este un mare semn de intrebare pentru majoritatea celor care spun ca o practica. Daca i-ai pune sa iti explice, cu cuvintele lor, cam ce inseamna “doctrina”, “program electoral”,”platforma politica”,”program de guvernare”,”motiune de cenzura”,”putere” si “opozitie”, pe care le repeta obsesiv, de cel putin zece ori in fiecare zi, mai ceva ca un casetofon stricat, ti-ar zambi suav si li s-ar micsora pupilele.
Nu, chiar nu cred ca femeile se pricep la politica, insa nici barbatii. De-ar fi politica doua “bagabonteli unite”… Cum filosofii spun ca nu exista proces in care femeia sa nu fi inceput cearta, ca logica si femeia sunt atat de heterogene incat este impotriva naturii sa apara impreuna si ca prietenul cel mai bun al unei femei este un barbat, explicatia ar fi ca politica este, la randul ei, femeie. Concluzia nu imi apartine mie, ci lui Adolf Hitler.
Potrivit lui Calinescu, un articol nu trebuie sa fie o piesa de retorica, ci o demonstratie suficienta, care sa oblige mintea la consimtire. Asadar, pentru ca mi-am pierdut orice speranta intr-o desteptare la revolta a romanilor, mi-am pierdut orice speranta in vot si in schimbare, singura care ma tine la distanta de paranoia prezentului este istoria.
Imi da asigurari ca nimic nu ramane niciodata neplatit, nici macar 600.000 de euro si nici sponsorizarea unui independent pe banii singurilor in cazul carora criza se incapateaneaza sa fie mereu ciuma si niciodata muma: tu, eu, noi!
Inconjurat pana acum de femei cu coloana vertebrala, care stiau cand sa vorbeasca si cand sa taca, Traian Basescu a ignorat, probabil, ca cele patru nu au aceeasi pregatire si nici aceeasi experienta. Profitand de setea lor de parvenire, le-a agatat pe aripile proaspat intinse poveri prea grele pentru ele, uitand ca decaderea Pandorelor inseamna propria sa prabusire.
Adriana Toma
sursa: ziare.com
Adauga comentariu