De ce ti-e frica nu scapi si era greu de crezut ca Romania va scapa de recesiune cand tari cu economii incomparabil mai solide au patit acest lucru.
Asa ca anuntul lui Traian Basescu referitor la iminenta intrare oficiala in recesiune a deconspirat secretul lui Polichinelle.
Ceea ce a devoalat Traian Basescu, fara sa vrea sau intentionat, este insa cu mult mai grav: lipsa de viziune si de reactie a executivului cu care, presedintele, conform propriilor spuse, poate mai are rabdare, insa criza nu.
Asadar, aflam ca dupa o perioada de fragila redresare in februarie, imediat dupa incheierea negocierilor cu FMI, economia Romaniei a reintrat in picaj. Ar fi fost de asteptat, se astepta chiar Mugur Isarescu, ca trendul sa fie mentinut cu atat mai mult cu cat acordul cu FMI a fost semnat, iar prima transa a imprumutului a intrat in visteria BNR creind premisele pentru revenirea increderii in economia romaneasca.
Dar nu s-a intamplat asta. Dimpotriva. Daca nu intelegem de ce, sa ne aducem aminte ca, intre timp, a intrat in vigoare impozitul forfetar, una dintre cele mai mari imbecilitati posibile la vreme de criza, iar firmele nu si-au mai putut recupera TVA-ul pe masini.
Sunt doar doua exemple de masuri prin care guvernul s-a dovedit scump la tarate si ieftin la faina. Cu o mana a adunat cativa banuti pentru guvern, dar, cu cealalta, a dat mult mai multi prin falimente si restangeri de activitate.
Bajbaieli si tatonari
Economia roamneasca nici nu avea vreo sansa sa evite recesiunea cat timp guvernul nu are in mod real niciun program anticriza. Bajbaie si tatoneaza.
FMI i-a impus niste limite, o disciplina, criterii, dar actul de guvernare, din nefericire ramane cabinetului Boc, care habar nu are cum sa se tina in mod concret de aceste criterii si tinte, decat prin masuri care mai mult alimenteaza criza, decat o combat.
Care a fost, pana la urma, principala masura anticriza anuntata de guvern? Investiiile masive. Ar fi trebuit sa avem, potrivit bugetului, investitii de 9 miliarde de euro.
De facto, investiile sunt insa deocamdata mai slabe decat erau in aceeasi perioada a anului trecut, cand, sa ne amintim, guvernul Tariceanu nici nu era preocupat sa investeasca, ci sa faca pomeni electorale si sa-si multumeasca clientii politici.
Proiectele raman doar pe hartie pentru ca nu sunt bani. Pai, unde sunt cele 9 miliarde din buget?, a intrebat insusi presedintele. Nu sunt. Inseamna ca bugetul nu mai e valabil, chiar daca a fost rectificat drastic?
Se lauda guvernul ca nu mai are datorii la firme. Dar cu rambusarile de TVA restante, despre care tot presedintele a vorbit, cum ramane? Ele ce sunt? Ba chiar aflam, de la consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ca am trecut la mustata de o intrare in incetare de plati.
Cina sa conduca vaporul?
Mai inspaimantatoare decat criza insasi este, sa-i spunem pe nume, incompetenta guvernului. Este evident ca promisiunile din campanie, abordarile nerealiste de atunci n-au fost minciuni populiste. De fapt, atat inteleg din economie ambele partide la putere. La atat se reduce viziunea lor.
Iar daca mai apre un profesionist, ca Mihai Tanasescu de exemplu, este trimis cat mai departe sa nu cumva sa deranjeze viziunile rozalii ale colegilor.
Dar, la cat de putini sunt cei competenti, nici nu e greu sa fie indepartati. La mare cautare sunt politrucii instalati pe toate functiile importante din stat. Si de unde sa asteptam atunci competenta?
Daca ne uitam spre opozitie, niciun motiv de speranta.
Liberalii nu sunt cu nimic mai breji, ca dovada dezastrul lasat in urma: nici cand erau bani nu au fost in stare sa investeasca, ci au papat aiurea pana la ultimul banut. Au avut doar sansa sa nu pice pe criza.
Criza aceasta ne arata exact cate parale fac, de fapt, politicienii nostri. Foarte putini.
Ioana Ene
sursa: ziare.com
Adauga comentariu