Creeaza dependenta, alieneaza gustul, ucide. Toti suntem constienti de pericolele zaharului, dar nu-i putem rezista, pentru ca industria alimentara a stiut sa il transforme, sa il faca invizibil. Cand s-a produs declicul care a dus la aceasta situatie in lumea civilizata si cum ar putea deveni acest “drog” de toate zilele “baiatul bun” al viitorului?
Portia zilnica de zahar nu ar trebui sa depaseasca 6 lingurite, avertizeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii, in contextul cresterii alarmante a cazurilor de obezitate, diabet si alte boli cronice asociate consumului de zahar. Pentru o comparatie care te va pune pe ganduri, acesta portie nu acopera nici macar un baton intreg de ciocolata. Fara a mai pune la socoteala produsele alimentare procesate in care se ascunde o mare cantitate de zahar, produse pe care nu le consideram deserturi.
Semnalele de alarma sunt trase incontinuu in ultimii ani, in ideea ca zaharul este cel mai periculos drog posibil, pentru ca este subtil, nevazut si prezent peste tot, nu numai in deserturi. Se poate spune ca trestia de zahar bate de departe tutunul ca forta a gradului de dependenta. Pericolul este asa de mare, incat autoritati din domeniu din Marea Britanie au propus taxa pe zahar, pentru a reduce rata obezitatii, boala care afecteaza deja 500 de milioane de oameni.
Lupta impotriva acestei industrii a devenit tot mai incrancenata, dar in cifrele consumului aceste lovituri nu s-au simtit. In zadar se trambiteaza ca in lume exista cu 30% mai multi obezi decat subnutriti, ca in ultimii 10 ani numarul persoanelor bolnave de diabet s-a dublat, ajungand la 5% din totalul populatiei lumii si ca acest procent va ajunge la 33% in 2030, cel putin in SUA.
Doar in 2009 a scazut consumul de ciocolata, situatie asociata cu varful crizei financiare. De atunci, ciocolata umple tot mai mult cosurile de cumparaturi, in special in tarile dezvoltate din Europa, unde o singura persoana consuma mult peste 5 kg de ciocolata anual.
Renuntarea la zahar, misiune imposibila
Cea mai recenta campanie impotriva zaharului, devenita rapid viral pe Internet, a pornit de la o carte scrisa de Eve Schaub, “Un an fara zahar”, publicata pe 8 aprilie anul acesta. Experimentul a fost impartasit de intreaga familie, care a descoperit ca e aproape imposibil sa eviti zaharul in alimentatia zilnica.
Dovada, video-ul de mai jos, in care este prezentata o intrecere intre membrii familiei la cumparaturi intr-un supermarket. Cine gaseste cel mai repede produsele necesare, dar fara zahar adaugat? De la paine si cereale pentru micul dejun, la sosul de rosii, aproape ca nicio marca nu facea exceptie de la regula: zahar, zahar, zahar.
Initiatoarea experimentului a fost speriata de aceasta lume secreta, dupa ce a descoperit ca zaharul se ascunde in sosuri pentru salate sau paste, maioneza, paine, bacon, chiar si mancarea pentru copii.
“De-a lungul timpului, ni s-a schimbat sensibil simtul gustului. Lucrurile dulci au inceput sa ni se para diferite, ba chiar dezgustatoare pana la urma. Alimentele care in mod normal ni se pareau apetisante, au devenit obscene si gretoase,” spune Eve Schaub, intr-un interviu pentru Huffington Post.
Cand a tras industria zaharului lozul castigator
Cum s-a ajuns la aceasta lume secreta a zaharului? In anii ’70, in Occident s-a impus o noua moda, dupa ce lumea medicala a raspandit ideea ca infarctul are legatura cu consumul de grasime. Industria alimentara s-a conformat acestei “isterii”, reducand drastic cantitatea de grasime. Asa a aparut iaurtul fara grasime, sosurile fara grasime, totul a devenit “low-fat”. Totul ok pana aici.
Insa problema este ca atunci cand ii “furi” grasimea, alimentul capata un gust de carton. Asa ca producatorii erau nevoiti sa faca ceva. Asa ca au adaugat carbohidrati – sirop de fructoza si zaharoza, explica renumitul medic Robert Lustig.
Asadar, acum 35 de ani, lumea dezvoltata a facut o schimbare radicala in dieta. Am alungat grasimea si am adaugat zahar. Interesant este ca, an de an, fiind totusi constienti de pericolul zaharului, cumparam tot mai putin zahar vizibil – dulciuri. In schimb, cresterea necontrolabila este la zaharul invizibil, pe care industria a stiut sa-l deghizeze in alimente care teoretic nu au nicio legatura cu zaharul – iaurt, paine, somon afumat, branza, carnati.
De ce e prezent zaharul in toate aceste produse? Partial, pentru ca noi, consumatorii, asta vrem. In ziua de azi, ne place ca totul sa fie dulce. Nu vrem sa ne intoarcem la zilele cand somonul afumat avea gust sarat si prea de peste si cand fructele de padure erau acre.
Chiar si fructele devin mai dulci, de cand fermierii au inteles ca oamenii vor ca si strugurele sau marul sa fie mai dulci, pentru ca si restul alimentelor au devenit mai dulci. Astfel, reactia la gustul fructelor sa nu fie de respingere, din moment ce gustul este alienat de zahar si nu mai recunoaste aromele originale.
Noul petrol si noul litiu
O baterie care functioneaza cu zahar este ieftina, biodegradabila si suficient de puternica pentru a putea fi folosita la echiparea gadgeturilor. In plus, se poate si realimenta. Suna prea “dulce” ca sa fie adevarat? Totusi, un telefon mobil care sa functioneze cu zahar chiar ar putea exista.
Conform unor teste dezvoltate la Virginia Tech, zaharul poate, cu siguranta, sa mentina o baterie in stare de functionare.
Nu e prima data cand oamenii de stiinta au facut un combustibil pe baza de zahar, dar e prima data cand acest tip de baterie este suficient de fezabila sa poata fi produsa la scara larga, spun inginerii care au lucrat la acest proiect.
“Credem ca zaharul este noul petrol”, spune Y.H. Percival Zhang, inginerul biolog care a condus cercetarea. Dar, spre deosebire de petrol, precizeaza el, nu vom ramane niciodata fara aceasta resursa, pentru ca vom cultiva tot mai multa.
Imbinand mai multe enzime, cercetatorii au putut crea o baterie de 12 ori mai puternica decat oricare alta creata pana acum din zahar. Totusi, aceste baterii nu sunt deocamdata atat de puternice incat sa poata incarca orice. Spre exemplu, un automobil electric nu ar putea cara atata materie prima cat ar avea nevoie, insa incarcarea smartphone-urilor sau a tabletelor ar fi floare la ureche.
Asta inseamna ca zaharul ar putea inlocui foarte usor litiul sau bateriile alcaline care sunt folosite la gadgeturile casnice.
Autor: Andra Troasca
Sursa: Daily Business
Adauga comentariu