C O N T R A P R O P A G A N D Ă

O cauza pierduta

O cauza pierdutaLa inceput a fost unul, apoi doua, trei, patru, cinci ziare… si, nu stiu de ce, cred ca si presa straina va ajunge, la fel ca si cea autohtona, sa scrie zilnic, fara numar si incontinuu despre Elena Udrea.

Spre necazul blondei de la Turism, nici unul dintre articolele care i-au fost dedicate nu a menajat-o. Niciun jurnalist strain nu a scris de bine despre ministrul plenipotential din Guvernul lui Boc IV, nimeni nu s-a ridicat pana acolo, incat sa vada si partile bune ale ministresei.

Reactia Elenei Udrea fata de atentia pe care i-a acordat-o presa straina? Ei bine, abia aici incepe spectacolul adevarat, cu care de altfel noi am fost obisnuiti pana acum. In prima faza, ministrul a lansat ideea ca un roman dusmanos aflat peste granite a uneltit si a pus in scena atacurile din Sunday Times si Die Wielt, in speta Alina Mungiu Pippidi.

Cand si EUobserver.com a scris despre ministrul Dezvoltarii si Turismului, in jurul Elenei Udrea s-a asternut linistea – era limpede, presa occidentala a inceput sa copieze, fara niciun temei, atacurile marsave la adresa celei mai bine intentionate, celei mai competente, celei mai frumoase si destepte femei din politica romaneasca.

Cand gluma s-a ingrosat si publicatii din Belgia (“7 sur 7”, de altfel cel mai citit portal francofon de Internet din aceasta tara) si din Italia (revista Gente) i-au dedicat Elenei Udrea articole in care ministra este numita pariul “glamour – sexy” al turismului romanesc si “un adevarat personaj al tabloidelor”, nimeni nu a mai putut banui ca reactia presei straine este rezultatul unei conspiratii romanesti.

De altfel, toate publicatiile occidentale se aratau ingrijorate de soarta pe care o vor avea chiar banii lor acordati pentru dezvoltarea Romaniei.

Cum a crezut Elena Udrea ca este potrivit sa reactioneze in fata unei intrebari a unui jurnalist (de data asta roman) cum ca se afla din nou in atentia presei straine? In acelasi mod in care a raspuns atunci cand a fost intrebata daca nu ea este persoana care a sunat la radio ca ascultator fidel si admirator al insasi Elenei Udrea…

Autismul mimat al Elenei Udrea in fata celor mai legitime intrebari ale jurnalistilor tradeaza, in fapt, aroganta si dispretul cu care aceasta priveste critica normala si, inca, decenta a presei din occident.

Acel raspuns candid “nu stiu, am fost vreodata in vizorul presei straine?” reprezinta zeflemeaua cu care Elena Udrea s-a obisnuit sa raspunda in fata oricarei critici venita din partea presei. Autismul mimat de ministrul Dezvoltarii si Turismului in fata intrebarilor critice exprima cel mai bine lipsa de consideratie fata de opinia publica si superioritatea cu care s-a invatat sa treaca peste orice tragere la raspundere.

Din acest punct de vedere, Elena Udrea reprezinta o cauza pierduta pentru orice critica legitima asupra activitatii sale de ministru. Intotdeauna Elena Udrea va raspunde criticilor cu o noua sfidare, cu o aroganta sau, in cel mai bun caz, cu lipsa de raspuns autistic mimata.

Jurnalistii, fie ei straini sau colegi romani, ar trebui sa isi ia gandul ca ar putea primi vreodata un raspuns decent si sincer din partea Elenei Udrea la o intrebare care include in sine si o critica a activitatii domniei sale. Ziaristii ar trebui sa se obisnuiasca in fata evidentei ca Elena Udrea este o cauza pierduta pentru jurnalism, ea transcende toate criticile.

Iulian Leca
sursa: ziare.com

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss