Politică

Nu este crimă organizată, este război hibrid!

„Oameni de bine” si „oameni de rau”, presupusi aparatori ai drepturilor omului si declarati sustinatori ai fundamentalismului justitiarist, oficiali ai Guvernului si lideri de opinie sub acoperirea uniformei civile (sic!) se straduie sa ne convinga ca intre rapirile de la Caracal si militarii de la Deveselu nu exista nici o legatura. Cenzura neoficiala lucreaza si ea din plin, si practic orice text care face vreo apropiere intre cele doua nu mai vede lumina internetului.



O DEMONSTRATIE EXCESIVA CADE IN DERIZORIU

Un moderator de televiziune ne lamureste ca poate daca o fi vreun militar american care se va fi impiedicat din greseala de vreo fata iesita in drum, dar in rest totul este propaganda ruseasca in razboiul hibrid dus impotriva NATO. Vorba Conului Leonida: „nu e rivolutie, e reactiune!”

Un jurnalist de doi bani care isi da aere de expert in drept, a descoperit ca militarii americani suspecti de implicare in sex cu minore prin anii 2012, pe buna dreptate nu au fost supusi nici unei urmariri penale intrucat sclavia, inclusiv cea sexuala, nu ar fi fost incriminata de codul penal roman decat in 2014. Pana atunci, chipurile, era liber la exploatarea sexuala a femeilor si de aceea orice acuzatie la adresa americanilor ar pleca de la o premisa falsa. Ce conteaza ca fapta era deja pedepsita printr-o lege speciala? Ca sa nu mai vorbim ca interzicerea sclaviei face parte dintre regulile imperative ale dreptului international. Amercanii au fost ok! Sunt ok prin definitie. Nu-i asa?

Ministrul Ana Birchall, „ca de la mama la mama” a prezentat condoleante parintilor uneia dintre victime, de indata ce expertiza medico-legala a stabilit, chipurile, ca resturile umane calcinate gasite in curtea unui locuitor cu comportament ciudat de la Caracal provin de la fiica lor. Prin urmare este vorba despre un omor savarsit de un roman – fara indoiala ucigas in serie fara complici – iar nu de americani. Cazul s-a inchis.

Numai ca Institutul National de Medicina Legala (INML), speriat de inadvertentele dintre declaratiile ministrului justitiei si cele ale DIICOT, scoase la lumina de presa, a anuntat rapid ca nu a intocmit nici un raport de expertiza si ca acesta nici nu va fi intocmit intrucat materialul bilogic de expertizat nu este corespunzator pentru a duce la o concluzie relevanta. De unde a avut atunci Ana Birchall informatia pe care s-a grabit sa o comunice, pare-se, fara nici o punere de acord cu procurorul de caz? De ce a mintit? De ce a colportat informatii false? Are Guvernul Romaniei un ministru lipsit de discernamant care si-a pierdut mintile sau unul care vrea sa induca in eroare populatia pentru a duce ancheta spre o concluzie negociata in spatele usilor inchise, intre cei interesati? si, fiind vorba despre rapire, moarte, viol, trafic de carne vie si de organe etc, cei interesati nu au cum fi persoane onorabile. Pe cine acopera Birchall?

SALVAREA TRAFICANTILOR SI SALVAREA UNUI MIT

De ce se intampla toate astea? Trebuie sa facem distinctie intre cei care ii apara pe traficantii de carne vie si organe (crima care nu se poate savarsi decat cu o organizare de tip industrial) si cei care apara un mit (cel al superioritatii morale a Americii si, in subsidiar, a NATO). Cele doua situatii se intrepatrund fara a se confunda cu totul.

Ancheta de la Caracal trebuie urgent oprita iar concluziile reduse la vinvatia unei singure persoane – sinistre, diabolice, dar singure – intrucat in functionarea traficului de carne vie sunt implicati si interesati nu numai niste interlopi de rand, ci persoane cu un statut social si financiar important din tara de origine (in speta Romania), dar si din tarile de destinatie (care nu se gasesc cu nici un chip in Africa sau Asia).

Pe de alta parte, ancheta trebuie sa sugereze ca ucigasul oltean, un arierat atipic chiar si pentru „poporul roman bland, harnic si primitor”, a fost si unicul beneficiar al pradei sale intrucat altminteri mitul moralitatii Occidentului euro-atlantic, care justifica, indiferent de circumstante, geopolitica acestuia in ochii propriilor popoare, ca si ai aliatilor sau vasalilor sai, ar primi o lovitura mortala. Or, la acest tip de opium al popoarelor nu se poate renunta.

Sub acest ultim aspect trebuie spus ca ancheta de la Caracal opereaza intr-un mediu plin de prejudecati si minciuni cronice, sufocat de o propaganda moralista. Ni s-a bagat in cap (inca din timpul cruciadelor, ca sa nu mai vorbim de cel al regimului comunist) ca pe lumea asta suntem prinsi in lupta dintre bine si rau, in care noi si aliatii nostri ne aflam, evident, de partea binelui, iar nu intr-un concurs de interese in care fiecare foloseste toate mijloacele aflate la dispozitia sa spre a-si atinge obiectivele. Militarii americani (sau NATO) s-ar afla aici (la Deveselu, Kogalniceanu etc.) intr-o cruciada, iar nu intr-o confruntare geostrategica. Ei ar fi depus, asemenea templierilor, si un juramant de castitate, iar nu numai pe cel de a apara cu arma in mana „libertatea” noilor „popoare alese” si dreapta lor credinta in Evanghelia Noului Ierusalim.

Adevarul este cu totul altul. De cand este lumea, militarii au avut nevoi biologice care au inclus sexul. Departe de casa si in izolare, aceste nevoi naturale – si naturalia non sunt turpia / ceea ce este natural nu este imoral – nu au putut fi satisfacute decat prin recurgerea la practicantele celei mai vechi meserii. Chiar si cruciatii au facut acest lucru. Au facut-o francezii, nemtii, japonezii, ca sa nu mai vorbim de rusi. De ce ne ascundem dupa deget?! Nici o lege si nici o politie din lume nu poate schimba rosturile naturii. Mai ales atunci cand este vorba despre un instinct esential, atat de amplu cercetat si explicat de savanti reputati precum Siegmund Freud.

Ceea ce trebuie si poate fi evitat este siluirea (satisfacerea nevoilor sexuale prin violenta) si implicarea minorelor. Mai ales atunci cand violul, sclavia, pedofilia devin industrie – iar asta nu se poate realiza fara complicitatea celor care detin puterea publica si puterea banului – represiunea trebuie sa fie maxima. Ceea ce nu exclude si masurile de preventie. (Chiar si „codul moral” nescris al inchisorilor ii supune pe violatori, pedofili si traficantii de organe celor mai aspre tratamente.)

STATUL, INTRE CRIMA SI INCAPACITATEA DE A O COMBATE

Or, eforturile de a scoate din cauza cu orice pret pe militarii de la Deveselu au doua efecte negative. Primul este acela ca intaresc tocmai convingerea ca ei sunt vinovati de ceva, ca sunt implicati in ticalosiile de la Caracal. Altfel, de ce atata efort pentru a fi scosi de sub orice banuiala? Al doilea efect nefast este concentrarea atentiei asupra unor crime care s-au mai savarsit in trecut si, din pacate, se vor mai savarsi in viitor, si abaterea ei de la ceea ce este cu adevarat demn de mobilizare nationala, respectiv cercetarea, judecarea si sanctionarea incapacitatii institutiilor statului de a lupta cu industria crimei sexuale conexata cu cea a traficului de organe. O incapacitate de sistem, agravata de actiunea subversiva a unui „stat paralel” in care „interlopii privati” si „interlopii publici” sunt infratiti, precum si de servilismul statului oficial in relatiile internationale.

Sistemul judiciar roman se mandreste cu faptul de a fi trimis in inchisoare un lider politic care a incurajat folosirea a doua functionare de la primarie pentru realizarea unor munci de partid. Un alt om politic de prim rang, pe timpul caruia Romania, pe drept cuvant, arata cu degetul spre Bulgaria cand venea vorba despre crima organizata, a fost condamnat penal pentru ca a incurajat niste intreprinzatori din constructii sa participe la evenimente de promovare comerciala organizate de o firma specializata; firma de la care partidul sau a comandat la preturi, in opinia arbitrara a procurorilor, suspect de mici, afise de campanie electorala. Foarte bine!

Aceasta, insa, in timp ce acelasi sistem, nu numai ca a lasat sa infloreasca retele traficantilor de carne vie, dar face, acum si cu sprijinul ministrului justitiei si al DIICOT, eforturi pentru a ascunde gunoiul sub pres, dirijand ancheta in directii cu totul fanteziste, spre pedepsirea unui personaj, la prima vedere, odios, dar care, si de i s-ar dovedi vinovatia, este un biet acar Paun in comparatie cu bosii unei lumi in care se amesteca interlopii, cu politicienii, birocratii administratiei locale si centrale, si sefii mai mari sau mai mici ai institutiilor insarcinate cu aplicarea legii. Totodata, in timp ce, sub pretextul ca elitele nationale ar fi corupte si incapabile sa guverneze corect tara, acelasi sistem judiciar-politienesc a contribuit la promovarea unui mit moralist sub povara caruia Romania in intregul ei si romanii in ansamblul lor, indiferent de sex, varsta, religie si statut social, si-au pierdut suveranitatea. Un fapt mai grav decat traficul de carne vie si care, in ultima instanta, il favorizeaza pe acesta.

Daca asta este razboi hibrid, inseamna ca nu mai stim ce este aceea crima organizata si tradare de tara!

COMBATEREA CRIMEI INCEPE CU REFORMA INSTITUTIILOR SI A GANDIRII

De acord sa ii scoatem pe militarii americani din ecuatie, dar nu pentru ca sunt sfinti, ci pentru ca ei fac parte din alta poveste. Nici aceea frumoasa, poate, dar care se judeca in alti parametri. Daca este ca ei sa ramana in tara noastra, este nu pentru ca ii iubim, ci pentru ca avem nevoie de ei. Iar nevoia nu este vesnica. Ea dureaza atat timp cat interesele noastre strategice sunt convergente sau compatibile cu interesele tarii din care vin. Cand nu va mai fi asa, le vom multumi si le vom spune la revedere.

Totul presupune respectul pentru ordinea interna a statului nostru si a suveranitatii sale. Altminteri nu stiu ce mai apara si la ce bun ar mai fi primiti aici militarii straini. Daca nu putem combate crima organizata pentru a nu leza mitul inocentei si castitatii lor, iar crima aceasta mananca din trupul neamului, la ce mai servesc scuturile lor impotriva unor rachete care, in lipsa acestora, nu ne-ar tinti atat pe noi, cat tara lor?

Acestea fiind spuse, prioritara ramane in contextul actual reforma institutionala. Nu despre pedepsirea institutiilor sau a celor care le-au castrat si pervertit este vorba. Pedepse ca acestea nu servesc la mai nimic. Este vorba despre demolarea completa a institutiilor cu pricina si construirea altora de la temelie. O opera care sa tina seama si de fenomenul globalizarii crimei organizate, ceea ce face ca beneficiarii rapirilor, siluirilor si traficului ilicit din Romania, sa fie departe, in alte state, dintre care unele oficial ne sunt aliate.

Cine sa realizeze insa o asemenea opera herculeana? Partidele istorice au disparut. Partidele postcomuniste au fost decapitate si au ramas ca niste scoici goale in care se aude doar vuietul unei mari de idealuri disparute. Partidele de laborator create de agentii oligarhiilor oculte sunt asemenea sticlei de bautura oferite pervers unui alcoolic pentru a-l scoate, chipurile, din criza.

Un lucru, totusi, putem face. Sa ne lepadam de credinta in miturile menite a ne rapi respectul de sine din prea mult si prea nejustificat respect pentru altii. De miturile care spun ca actiunile aliatilor nostri sunt ghidate de principii morale, in timp ce actiunile celorlalti stau exclusiv sub semnul intereselor egoiste. Asa vom avea, cel putin, o sansa de a supravietui ca natiune razboiului hibrid, chiar daca vom mai continua sa sangeram ca popor sub efectul crimei organizate.

Autor: Adrian Severin

Sursa: Adrian Severin Facebook