Noul cod silvic, un alt tun? Codrul, frate doar cu românul descurcăreţ şi conectat

Agenda zilei fiind ocupată cu subiecte gen câinii vagabonzi, Roşia Montană sau mai nou ploaia, noul cod rutier ori trimiterea în judecată a lotului de antenişti, prea puţină atenţie se îndreaptă către mişcări care vor avea efecte uriaşe pe termen lung pentru România. Vorbim despre adoptarea unui nou cod silvic, o iniţiativă a liberalilor care pare să fi intrat în linie dreaptă. O lege de o importanţă crucială – deşi au fost exploatate haotic, poate chiar penal în ultimii peste douăzeci de ani, pădurile rămân una din marile bogăţii ale României.

România are circa şapte milioane de hectare de pădure şi mai mult de jumătate se află în proprietatea statului. 51% din fondul forestier se află în proprietate publică şi este administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva; 49% reprezintă proprietate privată şi este administrată de structuri silvice private; 3,28 milioane de hectare aparţin statului român; 2,08 milioane de hectare sunt în proprietatea persoanelor fizice şi juridice; 1,75 milioane de hectare sunt proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

În România anului 2011, un hectar de pădure se vindea, în medie, cu circa 2.000 de euro, iar anul trecut se vorbea de 3.000, chiar 3.500 de euro hectarul. Asta în contextul în care prin Europa rar se mai găseşte de vânzare pădure sub zece mii de euro hectarul.

Mai mult decât atât, pădurea românească este mai bogată decât cea occidentală: volumul mediu de lemn pe hectar de pădure în ţara noastră este de 217 de metri cubi, în timp ce media europeană este de 147 de metri cubi, conform unui studiu realizat de DTZ Echinox.

În primele şase luni ale anului, în pădurile din România s-ar fi tăiat ilegal 179.950 de metri cubi de lemn, conform unor date prezentate de Curtea de Conturi. În total, vorbim de un prejudiciu material de aproximativ 8,9 milioane de euro şi o pagubă asupra naturii care poate fi recuperată în zeci de ani.

„Am cerut regiei Romsilva, încă din luna martie, să îşi facă ordine în păduri. Conducerea instituţiei a demarat în toată ţara controale ample la Direcţii şi Ocoale Silvice, rapoartele acestora fiind în curs de finalizare. Eu însumi verific situaţia în teren prin sondaje. Le-am cerut aplicarea drastică a cadrul legal existent, iar pe măsură ce rapoartele vor fi finalizate, le vom face publice. Din nefericie, actualul cadru legal face dificilă sau chiar imposibilă luarea măsurilor necesare ce se impune”, a declarat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga – membru al PNL.

Un raport al Curţii de Conturi arată că tăierile ilegale nu sunt infracţiuni izolate, ci au devenit un fenomen la nivel naţional. Reprezentanţii Ministerului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (MAPP) spun că în multe zone pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor, iar în acest moment există o stare de anormalitate, o situaţie critică care necesită măsuri speciale pentru a salva în ultimul ceas pădurile din România de la procesul de distrugere.

Tot Curtea de Conturi arată că volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier în perioada 1990 – 2011, proprietate de stat şi privată, acoperă o suprafaţă de peste 366.000 de hectare. Mai exact, în România s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn.

„Asta înseamnă că România a pierdut peste cinci miliarde de euro din cauza tăierilor ilegale. Efectele le vedem. Inundaţiile sunt efectele acestor tăieri ilegale”, a declarat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga.

Într-un raport realizat de Greenpeace, pe baza răspunsurilor primite de la autorităţi, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel naţional, 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, pentru care s-au dat amenzi contravenţionale şi întocmit dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei. „Altfel spus, 10.485 de cazuri pe an şi circa 29 de tăieri ilegale pe zi. Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost înregistrate în judeţele Argeş, Gorj şi Prahova, totalizând 11.258 de cazuri în perioada 2009-2011.

Acestea fiind motivele, autorităţile au purces la elaborarea unei noi legislaţii pentru exploatările forestire, considerând că una dintre principalele cauze ale furturilor de lemn din păduri este legislaţia permisivă, care, potrivit organizaţiilor de protecţia a mediului şi reprezentanţilor MAPP, a fost modificată de-a lungul anilor astfel încât este indulgentă cu hoţii. Noul Cod Silvic anunţă salvarea pădurilor.

Vor fi patru direcţii pe care va merge Noul Cod Silvic. Se doreşte „exploatarea raţională a pădurilor, apoi înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemne, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi şi descurajarea exportului”.

Potrivit reprezentanţilor Romsilva, exploatarea va fi făcută de firme specializate, iar lemnul obţinut se va vinde în depozite special amenajate. Una dintre propunerile în noul Cod Silvic este aceea că administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi cu serie şi va fi comercializat de către administrator. Tot administratorul va întocmi avizul de însoţire a mărfii.

De asemenea, ministrul Lucia Varga spune că o altă modificare importantă este cea referitoare la capitolul infracţiuni, care prevede pedepse penale pentru cei care fură lemne.

„Vom aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, aşa cum se aplică pentru orice furt. Dacă fură cineva o conservă dintr-un supermarket se alege cu dosar penal, însă dacă vorbim în acest moment de furtul de lemne, situaţia este cu totul alta. Nu văd de ce”, a spus Lucia Varga. Ministrul crede că prin noul Cod Silvic va stopa cu până la 70% furtul de lemne.

Însă noul cod silvic, care ar putea fi adoptat chiar în zilele următoare, este contestat de proprietarii de păduri. Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva (FPPPR) a atras atenţia încă din primăvară că noul cod silvic are mari lacune. Preşedintele Bogdan Ioan Tudor Todoran susţine că proprietarul de pădure nu este privit ca un partener responsabil, ci o “vacă de muls”: impozite pe terenul forestier, impozite pe veniturile din silvicultură, taxe de administrare, taxe de pază, taxe de servicii silvice, taxe de neadministrare, fonduri de mediu, fonduri de regenerare transferate ocolului silvic, şi altele. “Considerăm că nu au fost respectate mai multe prevederi legale în sensul că proiectul de act normativ nu ţine cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cel puţin în ceea priveşte dreptul la protecţia bunurilor“, a declarat Bogdan Todoran.

“Vă rugăm să reluaţi şi să extindeţi procesul de consultare publică – dată fiind importanţa actului normativ – eventual chiar prin dezbateri judeţene sau regionale cu proprietarii de păduri, pentru că în forma actuală proiectul împiedică exerciţiul efectiv al dreptului de proprietate şi se va transforma într-un eşec în a permite exerciţiul acestui drept“, mai spune preşedintele FPPPR, Bogdan Todoran.

Autor: Radu Burlacu
Sursa: Cotidianul