Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de 9 miliarde de euro. Corect manageriaţi, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.
Chiar şi cu cele mai mari preţuri întâlnite în Europa pentru construcţia unui kilometru de autostradă – 9 milioane de euro, tot am fi putut să ne lăudăm cu ceva. Dacă CNADNR ar fi preferat, spre exemplu, să facă drumuri naţionale de aceşti bani, în condiţiile în care un kilometru construit de DN costă 1 milion de euro, am fi avut o reţea de DN-uri invidiate şi de infrastructura Elveţiei. Jurnalul Naţional a urmărit contractele derulate de companie între anii 2007 şi 2010.
Mai exact, cum s-au aruncat bani pe proiecte finalizate parţial sau reluate la infinit. Numai pentru consultanţă şi proiectare cu efect aproape zero, după cum lesne poate constata orice şofer din România, CNADNR a aruncat 250 milioane de euro. Sumele au fost alocate pentru contracte care ani de-a rândul au revenit prin acte adiţionale, ani în care au mai smuls milioane de euro din bugetul statului. O bună parte din lucrările pentru a căror proiectare bugetul a pompat o groază de bani au rămas fictive. Altele au fost reluate ani de-a rândul, cu plăţi prin acte adiţionale, până când s-a ajuns la o variantă finală care a costat de câteva ori mai mult. Rezultatul?
Dacă în CNADNR ar exista o divizie de proiectare cu ingineri proprii şi nu s-ar mai plăti bani grei pentru ca alţii să împlinească “visele” companiei, cheltuielile ar scădea în medie cu 70%. Asta pentru că s-ar reduce costurile de regie, TVA-ul şi mai ales profiturile destul de generoase pentru care firmele private se angajează să realizeze proiecte în numele companiei. Cum în CNADNR au fost angajaţi mai mulţi agronomi decât ingineri, aşa cum a relatat şi Jurnalul Naţional în articolul “Agronomie pe autostradă”, o divizie proprie de proiectare se încadrează în categoria filmelor SF.
Cum a cheltuit CNADNR 250 de milioane aproape degeaba? Spre exemplu, fluidizarea traficului pe DN1 în zona de nord a Capitalei a avut parte de consultanţă mai ceva decât cele mai circulate autostrăzi din Europa. Valoarea? 12.200.000 de euro! Plăţile au început încă din 2007, când s-au aruncat timid primii 38.000 de euro. Tot în 2007
CNADNR plătea nici mai mult, nici mai puţin de 12 milioane de euro pe acelaşi proiect! Doi ani mai târziu, aceeaşi consultanţă pentru fluidizarea traficului de pe DN 1, dar alt beneficiar, ne-a costat încă 144.000 de euro, iar câteva luni un act adiţional mai scotea din buget alţi 50.000 de euro.
În ciuda grijii CNADNR pentru consultanţă şi a pasajului subteran inaugurat anul trecut, bucureştenii aşteaptă încă zeci de minute în week-end-uri la aceeaşi ieşire de pe DN 1. Tot în 2007, 12.600.000 de euro erau plătiţi cu sârg de companie pentru “Proiectul tehnic pentru secţiunile Nădlac-Arad; Orăştie-Sibiu, Sebeş by pass; Lugoj-Deva”. Printre altele, 6.600.000 de euro erau alocaţi firmei HILL International SA pentru servicii de consultanţă legate de proiectarea şi supervizarea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Constanţa. Nici studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti nu s-a lăsat mai prejos – 2.400.000! Finalizare? La Paştele Cailor! Pentru serviciile de consultanţă privind “dezvoltarea şi implementarea contractelor de întreţinere bazate pe performanţă”, CNADNR cheltuia 1.200.000 de euro. Consultanţa pentru proiectarea şi supervizarea Autostrăzii Cernavodă-Constanţa a costat compania, numai în 2007, 10 milioane de euro. Trei ani mai târziu, ruta spre mare este încă blocată în câmp deschis! Final de linie în 2007, ţara fără autostrăzi – 130 milioane de euro pentru proiecte, consultanţă sau SF-uri.
De departe, cele mai fanteziste proiecte pe care s-au aruncat bani degeaba sunt drumurile expres.
50 milioane de euro ne-au costat atât consultanţa, cât şi studiile de fezabilitate ale unor drumuri pe care nu vom circula niciodată. Cele mai mari plăţi pentru rutele expres s-au făcut în 2007. În 2010 însă, coşmarul “expres de România” revine. Astfel că, potrivit tabelului de plăţi din acest an, CNADNR îşi imaginează încă un drum expres între Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei pentru care şi plăteşte, la pachet cu alte autostrăzi desenate pe hârtie. În condiţiile în care compania a anunţat de nenumărate ori că nu sunt bani de investiţii, nici măcar pentru continuarea lucrărilor începute în anii trecuţi, s-a găsit oportună realizarea unor noi studii de fezabilitate. Anul acesta s-au întocmit SF-uri pentru: Autostrada Focşani-Bacău; Bacău-Paşcani, Autostrada Bucureşti-Roşiorii de Vede şi, bineînţeles, drumul expres Baia Mare-Seini-Cehu Silvanei. Totalul: 7.000.000 de euro!
Anul 2008 a fost alocat Autostrăzii Transilvania, mai exact tronsonului Bucureşti-Braşov. Singurul progres major este porţiunea inaugurată la Cluj care leagă nimic de nimic.
Cu toate acestea, încă din luna ianuarie, Search Corporation primea 1.700.000 de euro pentru proiectare şi asistenţă pentru secţiunea 3 A a Autostrăzii Transilvania. Patru milioane de euro primea în aceeaşi lună a anului 2008 asocierea Louis Berger pentru servicii de consultanţă “în scopul elaborării documentaţiei de atribuire şi asistenţă Autorităţii publice în procesul de selecţie şi negociere a viitoarelor contracte de concesiune pentru obiectivul Autostrada Bucureşti-Braşov”. În luna iunie a aceluiaşi an, Louis Berger primea iarăşi 4.000.000 de euro pentru servicii de consultanţă privind Autostrada de Centură a municipiului Bucureşti. În luna august se realizau “servicii de consultanţă pentru Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani” în cuantumul sumei de 2.300.000 de euro. Din păcate, banii investiţi “cu cap” în 2008 nu se regăsesc în şantiere nici măcar în acest an. Multe dintre lucrări rămânând, de altfel, la stadiul de proiect. Final de an 2008 – 55 milioane de euro cheltuiţi numai pe studii.
Anul 2009 avea să găsească CNADNR încordat în dorinţe aprige de cheltuire a banului public. Chiar în prima lună a anului, compania atribuia un contract de 2.800.000 de euro pentru altă asistenţă tehnică privind variantele ocolitoare din România.
De altfel, an de an, acest studiu aprofundat asupra centurilor din România se reia cu precizie. Traficul sufocat de pe DN 7, centurile fictive inaugurate la Sibiu sau Sebeş sunt dovada proiectelor plătite cu sârg. Contractul de consultanţă pentru variantele ocolitoare este însă mic copil pe lângă surpriza din mijlocul verii 2009. Astfel că, în ciuda studiilor şi consultanţelor fără număr realizate încă din 2008 pe Autostrada Transilvania, CNADNR s-a trezit că i se înfundă autostrada în deşeurile periculoase din judeţul Cluj. Costul decontaminării? 16.250.000 de euro! În luna iunie a anului 2009, compania scotea astfel din vistierie banii pentru eliberarea amplasamentului de materiale periculoase. Jurnalul Naţional a relatat atunci modul în care Autostrada Transilvania s-a blocat în deşeuri de milioane de euro pe care compania le-a curăţat, deşi nu îi revenea datoria. Tot în 2009 au mai fost bifate timid câteva contracte de consultanţă pentru centuri ocolitoare. Final de linie şi cheltuieli bugetare pentru 2009 – 25 milioane de euro!
Anul 2010 ne-ar fi putut găsi în pline şantiere dacă nu s-ar fi aruncat zeci de milioane de euro pe proiecte ce nu au putut fi continuate. În consecinţă, în acest an dificil, companiei nu i-a mai rămas mare lucru de făcut decât să repare timid sau să mai întocmească ceva SF-uri. Astfel că pentru câteva centuri şi autostrăzi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru care s-au scos din buget aproape 9 milioane de euro.
Mai departe, consultanţa privind lărgirea la patru benzi a centurii Bucureşti Sud între A 2-A 1 a costat aproape 900.000 de euro. Valoarea estimată în euro, fără TVA, a două contracte de asistenţă tehnică privind Autostrada Cernavodă-Constanţa şi Autostrada Arad-Timişoara este de 2.200.000 de euro. În final, în acest an, 10.335.000 de euro au fost alocaţi de Direcţia Investiţii şi Reparaţii Capitale prin transferuri de la bugetul de stat. Din nefericire, la finalul a patru ani în care CNADNR a beneficiat de 9 miliarde de euro, România rămâne ţara cu cei mai puţini kilometri de autostradă.
Iulia Barbu
sursa: jurnalul.ro
Articolul prezintă o realitate românească.Şi anume că se poate fura cu acte în regulă.Din articol înţeleg că această instituţie a lucrat.Ordonat.Ce trebuie ca să faci ceva în capitalismul de fecale.Păi în primul rând studiu de fezabilitate şi proiectare. S-a făcut?! S-a făcut!Unde scrie în vreo lege în România, că un studiu de fezabilitate şi un proiect pe hârtie, se face NUMAI la construcţia unui obiectiv. Eeee…dacă scria aşa ceva în lege, că studiul de fezabilitate şi proiectarea se face doar la începerea unei lucrări, alta era kalimera. Şi staţi liniştiţi că or să mai fie studii de fezabilitate şi proiecte pe hârtie în România, încă ceva ani de acum încolo.Câţi ani?! Păi după cum arată lucrurile în lume, cam vreo zece ani.Şi încă nu au început încă studiile de fezabilitate şi proiectele pe hârtie, ale potecilor pe care se deplasează ţăranul român pe câmp.Că se ştie doar că pe câmp ţăranii merg alandala, după cum merge căruţa.Păi nu trebuiesc trasate poteci de mers?!Da, dar banii de acolo vor fi furaţi de către cei de la agricultură.Şi aştept cât de curând studii de fezabilitate şi proiecte pe hârtie, a deplasării cetăţenilor pe trotuarele din localităţi.Şi taxa, taxa pe futut când o bagă ăştia, să ştiu să divorţez naibii.Că bănuiesc că nu o să pună taxă şi pe labă!