daca va faceti timp sa-i priviti pe cei care intra si ies, pe cei care fumeaza cu un pahar de plastic in mana in fata buildingurilor de birouri, stau la o masa, miscand isteric din picior samd, puteti sa va faceti macar o impresie despre ce face cariera din om.
m-am intalnit ieri cu o veche cunostinta, persoana cu multe responsabilitati corporatiste, care mi-a spus in 10 minute, in formulari diferite, ca nu are nimic vesel sa-mi povesteasca si ca in general nu se prea intampla lucruri de genul asta intr-un mediu de lucru competitiv.oamenii se cam plang de ceea ce fac si cel mai grav e ca si cei carora le place ce fac se plang in cor cu ceilalti. oboseala, plictiseala, idioti, rutina, absurd, presiune prea mare, lipsa de perspective, de timp, de comunicare si alte teme invecinate razbat constant din conversatiile de intalnire.
in loc de buna ziua, ne povestim cat de rau ne simtim. e un fel de: ia tu energia mea negativa si da-mi-o pe a ta.
si cam asta e tot, exersam zilnic, cu mici pauze si realizam tot mai rar ca lipsa de sens e cel mai mare ucigas in serie al tuturor timpurilor.
Autor: Razvan Exarhu
Sursa: Exarhu.ro
Omul trebuie sa aiba o responsabilitate. De regula cei care ataca sistemul nu pun nimic in loc :P