De modificarea Constitutiei avem noi nevoie cand somajul creste, pensiile si salariile par tot mai neindestulatoare, iar ratele la banca sunt o problema pentru tot mai multi romani? La fel de bine ne putem intreba de ce sa ne mai spalam pe dinti cand avem hepatita sau de ce sa ne taiem unghiile cand ne doare maseaua.
Da, avem mare nevoie de modificarea Constitutiei pentru ca foarte multe dintre blocajele si anomaliile care macina societatea romaneasca isi gasesc originea in infrastructura legislativa insuficienta, inadecvata sau de-a dreptul aberanta. Sa ne amintim de cate ori in ultimii 5 ani Curtea Constitutionala a fost pusa sa arbitreze conflicte izvorate din prevederile ambigue ale legii fundamentale.
Privita din aceasta perspectiva, insistenta, cu care presedintele Traian Basescu urmareste declansarea pocesului de modificare a Constitutiei este perfect legitima. In plus, este un proiect asumat, dublu validat prin votul electoratului, atat la referendum cat si la alegerile prezidentiale. E drept, in Romania se poarta abandonarea proiectelor imediat ce ele si-au consumat potentialul electoral, asa ca un gest de consecventa si normalitate trebuie salutat, nu privit cu suspiciune.
Dar daca necesitatea modificarii Constitutiei e greu de contrazis cu argumente de buna credinta, continutul acestor modificari e plin de capcane.
Din start trebuie sa spunem ca o modificare limitata strict la cele doua aspecte supuse referendumului din noiembrie este total insuficienta. Ele nu trebuie sa lipseasca, desigur, pentru ca poporul, mai mult sau mai putin informat, s-a pronuntat totusi asupra lor. Dar e nevoie de mult mai mult, dupa cum se arata si in raportul comisiei special constituite la Cotroceni sub conducerea profesorului Ioan Stanomir.
In primul rand, e nevoie de o clarificare a raporturilor dintre principalele institutii ale statului, dar si de o delimitare clara a atributiilor celor doua puteri executive: presedinte si guvern. Toate acestea trebuie regandite astfel incat puterile sa se contrabalanseze eficient fara a se putea bloca insa reciproc in conflicte fara cale de iesire. Pe de alta parte, ar trebui sa existe si o justa proportie intre atributiile unei institutii si modul in care este ales cel care o reprezinta. De exemplu, in acest moment atributiile presedintelui Romanei sunt prea restranse in raport cu sufragiul universal si direct in urma caruia este ales. Cu alte cuvinte, atributiile pe care le are nu-i permit sa indeplineasca direct aproape niciuna dintre asteptarile puse in el de electorat, in momentul alegerii.
Marele risc este insa ca acest demers de modificare a Constitutiei sa fie dinamitat de personalizarea excesiva. Viata noastra politica este complet isterica si irationala, dominata de visceralitati. Pare ca nu mai putem face o distinctie intre institutia prezidentiala si Traian Basescu, de parca acesta ar fi etern.
Aceasta pesonalizare marcheaza profund propunerile PSD si PNL, care pledeaza acum pentru o republica parlamentara, in care presedintele sa fie ales de forul legislativ. Este, desigur, o formula consacrata, perfect functionala in multe tari ale lumii, insa nu are nicio legatura cu traditia si mentalitatea romanilor. Electoratul nu va accepta niciodata sa renunte la o prerogativa de putere esentiala: alegerea presedintelui tarii.
Sa nu uitam ca prezidentialele sunt intotdeauna alegerile cu cea mai mare prezenta si cele care starnesc cele mai mari pasiuni. In aceasi timp, Parlamentul este una dintre institutiiile care se bucura de credibilitate si popularitate minime. Depre sansele propunerii crete a lui Tudor Chiuariu, care vrea nici mai mult nici mai putin decat desfiintarea functiei prezidetiale, nici nu vad de ce am mai vorbi.
Daca PNL, care nu a avut niciodata un prezidentiabil cu sanse reale, propunerea poate avea o oarecare logica, in cazul PSD care a dat de atatea ori presedintele, ideea are o clara tinta antiBasescu. Asta nu inseamna ca in privitne care nu privesc aceasta obsesie, PSD nu pregateste lucruri interesante: de exemplu blocarea traseismului politic (desi si aici traume recente ale partidului si-ar putea spune cuvantul) sau introducerea votului obligatoriu.
De partea cealalta si Traian Basescu ar putea fi suspectat ca vrea sa foloseasca modificarea Constitutiei pentru a obtine un fel de ,,regim Putin”. Este o suspiciune pe care o formuleaza un recent raport al Oxford Analytica. Potrivit acestuia, Traian Basescu ar urmari sa modifice Constitutia astfel incat sa slabeasca Parlamentul care sa se transforme intr-un activator al puterilor prezidentiale. Totodata, OA avanseaza ipoteza ca Traian Basescu ar dori sa se asigure ca va continua sa exercite puterea, din umbra, prin crearea unei miscari politice in fata careia toate celelalte sa paleasca.
Si visceralitatile partidelor si ambitiile lui Traian Basescu sunt potentiale pericole majore care ar putea deturna demersul absolut necesar al modificarii Constitutiei intr-un esec lamentabil si foarte periculos.
Ioana Ene
sursa: ziare.com
Adauga comentariu