Misiunea FMI este aşteptată astăzi în România pentru a evalua, începând de miercuri, dacă Guvernul şi-a respectat partea de înţelegere semnată în aprilie. De evaluare depinde eliberarea celei de-a doua tranşe.
Principala miză pentru Guvern este să obţină un deficit bugetar mai mare, care să acopere cheltuielile bugetate până la sfârşitul anului. În caz contrar, Guvernul trebuie să taie suplimentar din cheltuieli, situaţie ce există deja în alte state din regiune care au acord cu FMI: Ungaria, Ucraina, Letonia, dar şi în unele care încearcă încă să evite un pachet de salvare: Bulgaria sau Lituania. Fondul va decide, timp de două săptămâni, dacă să elibereze sau nu a doua tranşă de împrumut, de 1,9 miliarde euro.
De soarta acordului cu FMI depind percepţia României în rândul investitorilor, dobânzile la care ne putem finanţa şi nivelul cursului de schimb. Deficitul bugetar este principalul punct fierbinte al negocierilor.
În timp ce Ministerul Finanţelor susţine că şi-a ţinut diferenţa dintre venituri şi cheltuieli în plafoanele agreate, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a estimat că România a depăşit ţinta de deficit în trimestrul al doilea, iar situaţia se va repeta în trimestrul al treilea, pe fondul scăderii economice mai abrupte decât estimările iniţiale.
“Toate discuţiile vor pleca de la ceea ce se va întâmpla în România. Asistăm la o deteriorare a indicatorilor economici peste tot, nu este România mai proastă decât altele. Va exista o rectificare a ţintelor”, a declarat ieri Tănăsescu pentru Business Standard.
La cum arată economia acum, FMI crede că PIB-ul va scădea cu 7% anul acesta, faţă de 4%, cât estima în aprilie, iar deficitul bugetar ar putea ajunge la 8%, şi nu la 4,6% cât a agreat cu Guvernul.
Potrivit lui Gabor Hunya, economist la Institutul Internaţional pentru Analize Economice Comparate de la Viena (WIIW), FMI ar putea accepta un deficit mai mare procentual, în cazul în care acesta este generat de scăderea economică mai mare decât estimările, însă deficitul nominal, în sumă absolută, nu va putea fi depăşit sub nicio formă. Concret, această cifră este de 5,7 miliarde euro, adică 4,6% din PIB‑ul estimat la 123,5 miliarde euro. În cazul în care PIB-ul va fi mai mic, FMI ar putea accepta ca deficitul să rămână la 5,7 miliarde euro, chiar dacă asta ar însemna, procentual, mai mult. “Deficitul este prea mare în comparaţie cu cel convenit în acordul stand-by. Dacă această depăşire este cauzată de încetinirea economică, ea este scuzabilă. Însă, dacă aceasta vine din cauză că nu au fost respectate părţi din acord, FMI va avea o poziţie mai dură”, a comentat Gabor Hunya pentru cititorii Business Standard. Acesta nu crede că fondul va forţa diminuarea salariilor şi a pensiilor, dar se aşteaptă ca tranşa să fie condiţionată de eliminarea sporurilor. Totuşi, economistul avertizează că o eventuală amânare a tranşei ar aduce probleme de credibilitate pentru ambele părţi. “Este în interesul României să nu devină dependentă de banii ieftini de la FMI. Pentru România, cea mai bună opţiune pe termen lung este să se întoarcă pe pieţele internaţionale pentru finanţare”, spune Hunya.
Ungaria a anunţat deja o astfel de politică, spunând că ar putea renunţa la restul tranşelor de la FMI şi că va ieşi pe pieţele internaţionale pentru finanţare, după succesul unei prime emisiuni de eurobonduri, în valoare de un miliard de euro. Deşi Ungaria plăteşte FMI o dobândă mică, de numai 2,6%, costurile de până acum au constat în mărirea TVA-ului de la 20% la 25% şi reducerile bugetare de 2,5% din PIB, care s-au tradus inclusiv prin restricţii la bonusurile salariale şi la plata anticipată a pensiilor. Totodată, Letonia a anunţat ieri reduceri bugetare de 700 milioane de euro pentru 2010, adică aproximativ 3% din PIB, pentru ca ţara să poată debloca o tranşă de 200 milioane de euro. Ucraina a primit a treia tranşă din acordul total de 16 miliarde euro cu o întârziere de trei luni, după ce a acceptat să reducă masiv subvenţiile pentru energie. Încercând să evite un acord cu FMI, Lituania a anunţat, la rândul său, reduceri bugetare pentru anul viitor care s-ar putea cifra la 1,2-1,5 miliarde euro, adică 3-4% din PIB. La fel, noul guvern din Bulgaria anunţă o rectificare bugetară de 1,2 miliarde euro, adică 3% din PIB, încercând astfel să readucă bugetul pe surplus.
Matei Păun, managing partner la banca de investiţii BAC Investments, crede că situaţia României arată destul de prost, dar că FMI va avea “o abordare mai degrabă politică”. “Vor cere lucruri în plus, nu este exclus să ceară şi reduceri de salarii şi pensii. (…) Ungurii au tăiat în carne vie şi au meritat o imagine mai bună. Noi nu ne vom permite să facem la fel cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale”, spune Păun. Potrivit economistului, România are acum nevoi mai mari decât Ungaria, iar acordul cu FMI “influenţează enorm” nivelul cursului valutar şi cotaţia Credit Default Swap – CDS, adică sporul de dobândă plătit de stat în contul riscului de ţară atunci când se împrumută de pe pieţele internaţionale. “Dacă mâine ar dispărea acordul cu FMI, am avea probleme extrem de serioase, pe care nu ni le putem permite”, comentează Matei Păun.
Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tony Lybeck, a atenţionat România că, în cazul în care Executivul de la Bucureşti nu va respecta ţinta de deficit bugetar fixată în cadrul acordului de finanţare cu FMI şi CE “din cauza unor decizii interne”, instituţia nu va elibera următoarea tranşă. “Dacă dintr-un motiv sau altul se întâmplă ceva şi nu vă mai respectaţi programul, din cauza unor decizii interne (…), atunci acea evaluare nu va fi finalizată şi asta înseamnă că acea tranşă nu va fi eliberată”, a spus Lybeck, într-un interviu pentru The Money Channel, acordat în urmă cu două săptămâni.
Guvernul a convenit cu FMI încadrarea în anumite ţinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel încât, la finele lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,3 miliarde lei, respectiv 4,6% din PIB. Lybeck a mai declarat că FMI va coborî prognoza privind contracţia economiei României în 2009, de la nivelul de -4,1% agreat în martie, pentru că, între timp, “situaţia s-a deteriorat”, dar a evitat să dea o cifră exactă în acest sens. Autorităţile de la Bucureşti au făcut, de asemenea, în ultima perioadă, estimări pesimiste în ceea ce priveşte contracţia economică din acest an, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, înaintând o cifră cuprinsă între 6,5% şi 7,1%, ministrul Economiei, Adriean Videanu, de 7%, în timp ce ministrul pentru IMM‑uri, Constantin Niţă, a prognozat o cădere economică în jur de 6%.
Preşedintele Traian Băsescu a precizat, totodată, că, după contracţia economică de 6,2% din primul trimestru, nici în trimestrul al doilea, cel mai probabil, “nu va fi mai bine”.
Prima tranşă din împrumutul de la FMI, în valoare de 5 mld. euro, a fost virată în 6 mai, iar acordarea următoarei tranşe, de circa 1,9 mld. euro, depinde de misiunea de evaluare, care începe mâine şi se termină pe 10 august. În cazul unui rezultat pozitiv, a doua tranşă a împrumutului ar urma să fie virată României în jurul datei de 15 septembrie. Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare.
Pentru ce s-a angajat Guvernul în faţa FMI
- Reducerea deficitului bugetar cu 1,1% din PIB (precondiţie de acordare a împrumutului)
- Eliminarea majorărilor salariale pentru bugetari
- Reducerea numărului de angajaţi la stat şi blocarea posturilor vacante
- Eliminarea unor deduceri şi facilităţi fiscale
- Adoptarea legii unitare de salarizare
- Reorganizarea sistemului de pensii
- Prezentarea legislaţiei responsabilităţii fiscale în Parlament
- Efectuarea testelor de stres pentru bănci (precondiţie de acordare a împrumutului)
- Aprobarea amendamentelor la legea bancară, pentru a spori puterile BNR
- Aprobarea amendamentelor la legislaţia privind garantarea depozitelor (din Scrisoarea de intenţie transmisă FMI)
sursa: money.ro
Adauga comentariu