La 100 de ani de la Marea Unire, alegem să ne despărțim?!

Situația geopolitică actuală împinge statele europene să facă schimbări. În interiorul Uniunii Europe au apărut probleme insurmontanile ca Brexitul, migrația, neîncrederea în instituțiile europene, euro-scepticismul și atentenatele. România trebuie să facă pasul spre o schimbare de paradigmă. Este nevoie de o reorganizare a statului pentru a putea face față noilor provocări, atât din punct de vedere economic cât și administrativ. Așa ne va vinde guvernul încercarea de regionalizare a României.

Schimbăm stema și dacă tot facem schimbarea asta, să facem și regionalizare

Peste 2 ani, în 2018, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Fiecare partid are un plan despre ce va face și cum va gestiona anul 2018. Cum România va fi pe creștere economică și va deveni un stat important în Europa și în NATO, astfel încât inaintașii de acum 100 de ani să nu fie doar mândri, să fie cu adevărat geloși pe actuala clasa politică care este atât de abilă și mai ales atentă la interesele naționale. Bineînțeles, toate astea sunt pe hârtie sau în discursurile televizate, de fapt, nimeni nu are nici un plan concret despre ce se va întâmpla în 2018, mai ales în situația actuală.

Mulți români speră la revenirea monarhiei, deși Casa Regală este departe de a mai însemna ceva pentru România, mai ales că domnul Duda are la fel de mult sânge albastru ca alt rege nerecunoscut din România, domnul Cioabă.

În 2018, România nu se transformă în regat, dar se pregătește de feudalizare. Schimbăm stema, îi punem vulturului coroana pe cap dar nu pentru că se pregătește reînscăunarea monarhiei, ci pentru că ne pregătim de o cleptocrație neaoșă în care boierii țării vor să-și împartă mai exact feudele și pentru asta au nevoie de o autonomie extinsă.

Asistăm de 26 de ani la reforme, la planuri și master planuri în care se discută mereu la scară mare. Ni se dau exemple luminoase ca Franța, Germania sau Spania când vorbesc de regionalizare, dar în România nu se poate face regionalizare. România nu este Franța sau Germania. România este un spațiu diferit atât din punct de vedere cultural, cât și economic. Nu, în România nu se face regionalizare dar se va încercara din nou o împărțire în feude.

Ideea regionalizării a venit de la Bruxelles, dar a fost repede îmbrățișată de clasa noastră politică și numită proiect de țară. Bineînțeles Uniunea Europeană și politicienii români vorbesc despre același proiect, dar fiecare vede diferit lucrurile. UE vede o România mai slăbită, descentralizată unde multinaționale nu mai pot fi controlate, pe când politicienii deja se văd guvernatori cu depturi depline pe câte o moșie de două-trei județe.

De la Cotroceni la Sibiu și inapoi

Deși nu s-a exprimat foarte des pe acest subiect, regionalizarea este proiectul de suflet al presedintelui Iohannis. După cinci ani luminoși în care România va mai fi încă odată ”tigrul Europei” Iohannis vrea să se retragă în poziția de guvernator al Transilvaniei. Trecând peste planurile de mărire ale politicienilor români, regionalizarea înseamnă distrugerea proiecului început la 1918. La 100 de ani de la Marea Unirea nu doar că nu putem păstra ce au făcut înaintașii noștri dar le dăm și o mână de ajutor străinilor să distrugă proiectul României Mari.

Președintele Iohannis, garantul Constituției este astăzi elemntul care pune umărul decisiv la distrugerea României. Toți politicienii au furat, unii au vândut resursele naturale, alții fabrici și uzine, nimeni nu a îndrăznit însă să împartă România în feude. Aici se vede mentalitatea germană, tu trebuie să reușești acolo unde alții nici nu au avut curajul să încerce.

Autor: Alexandru David